Laptele și produsele lactate au început anul cu o serie de noi reglementări de la Uniunea Europeană, prin care este îngreunată serios capacitatea de comercializare a producătorilor individuali. Acest lucru, coroborat cu altele, a dus la decapitalizarea multor companii românești din sectorul lactatelor. O soluţie demnă de luat în seamă ar fi listarea societăţilor româneşti la Bursă, în vederea atragerii de capital. Dar e posibilă?   Cu analiză tehnică sau fără?   Pe de-o parte, există problema producătorilor individuali care sunt obligaţi să crească preţul, pentru a putea plăti buletinele de analiză cerute de noile reglementări, dar și alte cheltuieli de zi cu zi. Teoretic, măsura pare să îi favorizeze pe marii producători, fermele care au sute sau mii de vaci și care sunt obligate să mențină calitatea la un nivel ridicat. Numai că marii procesatori de lapte oricum achiziționează laptele din import,  pentru a acoperi necesarul, iar o scumpire a laptelui primit de la micii fermieri locali nu ar avantaja pe nimeni. Deja unii dintre marii procesatori au început să renunţe la achiziţia de lapte de pe piaţa internă, apelând la importurile din Polonia şi Ungaria.   În aceste condiţii, o soluţie demnă de luat în seamă ar fi listarea societăţilor româneşti la Bursă, în vederea atragerii de capital. Investiţiile ulterioare trebuie efectuate numai în condiţiile unei temeinice analize tehnice. Analiza tehnică înseamnă studiul istoricului graficelor cu scopul de a determina direcţia viitoare a preţului. Adepţii analizei tehnice consideră că toate evenimentele economice, politice sau de altă natură, care ar putea influenţa piaţa, sunt deja reflectate în evoluţia graficului, făcând astfel inutilă analiza fundamentală.   Istoria se repetă, inclusiv cea bursieră şi, deci, mişcările pieţei urmăresc anumite tipare care pot fi anticipate sau cel puţin cuantificate. Aceste tipare generate de mişcarea preţului poartă denumirea de semnale. Scopul analizei este de a descoperi semnalele în evoluţia actuală a preţului, pe baza analizei semnalelor din trecut.   De asemenea, analiza tehnică susţine faptul că preţul se mişcă în trenduri, prin urmare, mişcările preţului nu sunt întâmplătoare. Preţul poate să aibă trei direcţii: crescător, descrescător şi stagnant (mişcare oarecum orizontală într-un interval foarte restrâns). Odată ce preţul a intrat într-un trend, acesta continuă în acea direcţie pentru o bună perioadă.   Evoluţia recentă a pieţei de capital româneşti pare să confirme aşteptările privind rolul său în finanţarea activităţii economice. Bursa de Valori Bucureşti a reprezentat în ultimii trei ani, scena unor oferte publice primare, atât de obligaţiuni, cât şi de acţiuni emise de corporaţii. Însă, această evoluţie este bazată în principal pe modul de pregătire şi de informare a traderilor care acţionează pe bursa din România, aceştia urmărind modul de desfăşurare a tranzacţiilor de pe principalele burse internaţionale, dar şi modul în care analiza tehnică este cea care joacă rolul primordial în succesul tranzacţiilor pe bursă. Asocierea, o soluţie pe termen lung   La nivel naţional, rămâne o parte foarte importantă neacoperită, dacă ne gândim la procesarea laptelui, iar aceasta cade în sarcina fermierilor. Cea mai eficientă cale este aceea a asocierii, nu doar în privinţa producţiei şi comercializării laptelui ca materie primă, ci şi pe linia procesării.     Desigur, orice asociere înseamnă investiţii, acreditări de producţie şi de produs, pentru că un profit consistent nu se poate realiza din comercializarea produsului brut, ci doar din procesarea materiei prime. De altfel, industria lactatelor nu stă nici ea pe roze, iar procesatorii încă se luptă cu statul pentru a obţine reducerea TVA la produsele lactate, la 9%, în condiţiile în care în Ungaria TVA-ul este de 5%, la toate produsele alimentare.   Elocvent este şi faptul că, într-un an de zile, nu mai puțin de 13 fabrici de lapte au fost închise, iar la nivelul marilor producători mai avem doar opt unități de procesare, în timp ce în 2008 erau 14. Cum majoritatea producătorilor mari sunt corporații internaționale, decizia de închidere a unei fabrici este luată foarte ușor.   Lactalis, spre exemplu, francezii care au preluat LaDorna de la Jean Valvis, au închis nu mai puţin de cinci unități de procesare a laptelui. Iar închiderile nu fac parte din vreo strategie de restrângere a activității, francezii investind ulterior, numai în India, 250 milioane euro într-un producător autohton. Dar cum activitățile din România nu sunt suficient de profitabile, compania fiind pe pierderi, este mai simplu să imporți produse. Principalii competitori ai Lactalis sunt Hochland, Friesland (marca Napolact), Bongrain (marca Delaco), Covalact (deținută de fondul SigmaBleyzer Southest European Fund IV) și Albalact.   A fi sau a nu fi... listat la Bursă?   Singurul listat la Bursa de Valori București este Albalact, de altfel ultimul mare jucător rămas în proprietatea majoritară a unor acționari români. Familia Ciurtin, adică Petru și Petru-Raul, deține, în nume propriu și prin intermediul unor companii cipriote, peste 43% din firmă. În acționariat se mai găsește și fondul de investiții RC2 (tot cipriot), cu un pachet de 25,4%. Cele mai importante mărci din portofoliu sunt Fulga, Zuzu, Rarăul și De Albalact, mărci sub care produce și comercializează 80 de sortimente de lapte și produse lactate. Compania a reușit, în primele nouă luni ale anului trecut, o cifră de afaceri de 307,9 milioane lei, în creștere cu 25% față de aceeași perioadă din 2012. Profitul net realizat în aceeași perioadă de ridică la 5,43 milioane lei, aproape dublu față de perioada anterioară.Valoarea totală a activelor imobilizate se ridică la 131,7 milioane lei, în ușoară scădere față de 2012. Dintre acestea, 92,3 milioane lei sunt imobilizări corporale, iar 38,9 milioane lei reprezintă imobilizări financiare. Așadar, pentru Albalact, listarea intră în categoria ”a fi”.   Cu un capital social de 65,2 mil. lei, Albalact are o capitalizare la zi de 101,7 mil. lei. Valoarea dividendelor e foarte bună pentru o companie listată pe Rasdaq  cu simbolul ALBZ, care ar trebui să se mute pe piața principală a BVB. Cotația ALBZ s-a apreciat anul trecut cu 11,5%, de la 0,1389 lei la finele lui 2012 până la 0,155 lei la sfârșitul lui decembrie 2013. Puțin în comparație cu aprecierile înregistrate de indicii bursieri ai BVB, care au sărit de 20%, dar suficient pentru o acțiune care a dat și dividende de 8% din ultima valoare a 2012.  Dar, prezența pe piața Rasdaq rămâne o problemă pentru companii, lichiditatea zilnică fiind serios afectată, valoarea medie zilnică a tranzacțiilor fiind de doar câteva zeci de mii de lei. Chiar și așa, Albalact rămâne o acțiune de urmărit. În prezent, compania desfășoară o ofertă publică de preluare a unui pachet de 3% din acțiuni, la prețul de 0,159 lei pe titlu, nu mult peste cel din piață. Oferta publică vine în urma programului de răscumpărare pornit în octombrie 2013, care a eșuat tocmai din lipsa lichidității. Acțiunile răscumpărate vor fi oferite cu titlu gratuit către salariații companiei.   Prodlacta Braşov şi-a majorat pierderile   O altă firmă din industria laptelui listată la bursă este Compania Prodlacta Braşov, firmă controlată de concernul JLC din Republica Moldova. Aceasta şi-a majorat anul trecut pierderile cu 23%, de la 9,05 milioane de lei la 11,76 milioane de lei, în ciuda faptului că cifra de afaceri a crescut în primul an de administrare a moldovenilor de la Jardan Lapte Company (JLC) de peste 2,5 ori, de la 9,17 milioane de lei la 25,52 milioane de lei. Veniturile totale ale companiei au urcat anul trecut de peste două ori, de la 12,55 milioane de lei la 26,38 milioane de lei, în timp ce cheltuielile totale ale companiei au avansat în perioada analizată cu 76%, de la 21,65 milioane de lei la 38,14 milioane de lei.   „Principalul obiectiv urmărit în anul 2014 de către acţionarul majoritar al Prodlacta SA va fi creşterea cifrei de afaceri, care până în anul 2015 să ajungă la 20 milioane de euro”, se arată într-un raport al companiei. Pentru atingerea acestui obiectiv, acţionariatul are în vedere printre altele crearea unei reţele proprii de distribuţie naţională pentru comerţul tradiţional şi efectuarea de exporturi în pieţele unde grupul JLC, care controlează producătorul, are deja piaţă de desfacere, în ţări vecine, dar şi producţia de mărci proprii ale magazinelor, pentru export. Totodată, compania ia în calcul şi fabricarea unor noi produse. În 2013, produsele lactate proaspete, cum este iaurtul, aveau cea mai mare pondere în cifra de afaceri a Prodlacta (38%), urmate de lapte cu 29%.