Ce se întâmplă cu carnea de porc autohtonă? Prognozele nu sunt deloc de bun augur. Conform avertismentelor Asociației Române a Cărnii (ARC), prețul cărnii de porc se majorează din luna aprilie, în medie cu 15-30%, din cauza creșterii exportului cărnii de porc în țările asiatice. Guvernul anunță că va da subvenții pentru a încuraja creșterea porcilor, Senatul României a votat recent, o lege pentru subvenționarea suinelor autohtone, însă asociațiile profesionale rămân sceptice și susțin că suntem în fața unei probleme reale, care ne afectează pe toți.Probleme de interes major   Problemele cu care se confruntă sectorul de creștere a suinelor sunt unele de interes major, atât pentru cei implicați în acest domeniu, cât și pentru consumatori, adică, un procent de 80% dintre români. Asociația Română a Cărnii arată, în cifre care nu pot fi ignorate, că ne aflăm în fața unor creșteri de prețuri excesive: ”Comparativ cu ultimii doi ani, în trimestrul I 2017, pretul mediu de achizitie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare fata de 2016 și cu 12% mai mare față de 2015”, se precizează întrun comunicat de presă. Astfel, prețul pieptului de porc a crescut cu 40%, iar prețul jambonului a înregistrat o creștere de 25%, în ultimele 12 luni. Și mai gravă pare situația, așa cum este ea prognosticată de către Comisia Europeană, care a estimat, încă din luna martie a acestui an, în cadrul șednței Consiliului Economic al Observatorului pentru Piața Cărnii, că prețul acesteia va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când, în fine, se va înregistra o ușoară stagnare! Explicația ARC referitoare la această curbă ascendentă a prețurior este aceea că, printre cauzele care au condus la creștrea prețului cărnii de porc la nivel european se numără creșterea semnificativă a exportului de carne de porc, înregistrată anul trecut, pe piețele din țările asiatice, în special din China, Japonia și Hong Kong, dar și scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă, cu o scădere de până la -2,3% la tineret, între 20-50 kg și de -1,1, la porcii la îngrășat, între 50-80 kg. În plus, anul acesta a adus și el semnale foarte proaste, astfel încât, numai în luna ianuarie, s-a înregistrat o creștere a exporturilor cu 20% mai mare, față de aceeași perioadă a anului 2016, către China, Hong Kong și Coreea de Sud.   Conform ultimului raport emis de INSSE, numărul de porci sacrificați în unitățile industriale (abatoare), în luna februarie 2017, comparativ cu anul trecut, a scăzut, ajungând la un procent de 70,7%, față de 89,8%! Iar o scădere de 19 procente deja reprezintă o problemă națională, pe care guvernul nu are cum s-o ignore! Dar, ce face Guvernul?   MADR a anunțat cu surle și trâmbițe, proiectul de ordonanță pentru acordarea unui sprijin consistent pentru fermele de suine, subvenție care ar trebui să înceapă să fie plătită chiar din acest an, conform programului de guvernare al Guvernului Grindeanu. Proiectul de act normativ prevede că ”se acordă ajutoare de minimis/ajutoare de stat a căror valoare totală/beneficiar/an este echivalentul în lei a 10.000 euro pentru 200 capete porci grași, crescuți în exploatația beneficiarului, de la care se obține o producție de minimum 20 de tone de carne, în urma sacrificării în abatoare autorizate. Cuantumul unitar este echivalentul în lei a 50 euro/cap animal”. Însă, aceste măsuri prevăzute în ordonanță ar urma să intre în vigoare după data emiterii deciziei Comisiei Europene de autorizare a acordării ajutorului de stat, ”după caz”! Aceste subvenții ar urma să fie acordate pe o perioadă de opt ani, pentru a contrabalansa unul dintre cele mai deficitare produse din balanța comercială autohtonă, iar scopul ordonanței ar viza exact reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă.   Ce face Parlamentul?   Recent, Senatul a aprobat cu o majoritate de voturi, o inițiativă legislativă potrivit căreia producătorii de carne de porc vor beneficia în perioada 2017-2020, de un ajutor de la stat, pentru a face față concurenței externe, în ideea de a veni în sprijinul acestui sector. Senatorul PSD Ioan Chisăliță a recunoscut, în Senatul României: ”După 1989, acest sector a fost unul dintre cele mai deficitare, şi din cauza subvenţionării foarte proaste, şi din cauza creşterii costurilor de producţie, ceea ce face ca producţia de carne de porc să fi fost mai slab competitivă. Faptul că acest sector vine în completare cu sectorul de cereale, ar putea fi şi unul dintre punctele care să stopeze, poate, migraţia din mediul rural către mediul urban, prin sprijinirea acestor forme asociative”.  Bugetul acestui proiect va fi de aproximativ 450 milioane euro.   Pe de altă parte, și senatorul PNL Costel Șoptică a atras atenţia că, în prezent, românii consumă mai multă carne din import: ”În acest moment, peste 60% din carnea de porc pe care o mâncăm în România este de import. În altă ordine de idei, este un sector vitregit şi a rămas aşa probabil şi din cauza acelor mulţi ani din urmă când am avut interzis, pe de o parte, la exportul cărnii de porc în carcase, nemaiputând să vorbim de porcul în viu. Ce este mai important, aceste sume care nu s-ar consuma în acest an vor fi reportate”. Chiar dacă a trecut de votul din Senat, inițiativa legislativă urmează să intre în dezbatere în Camera Deputaților, care este vot decizional.   Ce spun specialiștii?   Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc (APCPR), atenționează că România deține locul 9 în Uniunea Europeană, ca producător de carne de porc. ”Deși numărul total de porci a scăzut în ultimii ani, se constată o importantă orientare a producției din toate categoriile de exploatații către abatoare autorizate și scăderea autoconsumului, ceea ce a determinat creșterea producției pentru piața internă”, ne-a declarat președintele APCPR.   Analiza situației acestui sector vital al economiei noastre este descris succint și la obiect de  Ioan Ladoși: ”Fermele comerciale de creștere a porcilor au traversat, din 2014 și până la sfârșitul anului 2016, o perioadă „neagră” determinată de embargoul Rusiei la importul de carne de porc din Europa și apariția de stocuri mari de carne de porc și subproduse care au invadat și piața românească. Soluția a apărut în a doua jumătate a anului 2016, când supraproducția din UE a fost exportată către țări asiatice, în principal în China. Și în România, importul de carne de porc a crescut cu cca 20,0 mii tone/an, comparativ cu anul 2013”. Ioan Ladoși: ”Criza se resimte și acum în mai multe planuri”     Președintele APCPR  a sintetizatat, la rece, fenomenul european al acestei crize: ”Producătorii din Europa au redus numărul de scroafe, astfel că oferta de purcei pentru îngrășare este cu mult sub cerere. Prețul purceilor a crescut foarte mult, iar, în Romania, fermele de finisare – îngrășare sunt dependente de import și aduc cca. 1,5 - 1,7 mil purcei/an din UE. Este unul din factorii care au fost luați în considerare de cei ce au lansat de curând ipoteza creșterii prețului la carnea de porc, la care se adaugă și estimarea unei producții mai mici în anul 2017 sau reorientarea unor cantități din producția internă către terțe piețe.   Criza poate reveni. Perspectiva redeschiderii pieței rusești nu mai este interesantă, pentru că Rusia desfășoară un ambițios program pentru a-și asigura necesarul de carne de porc din producție proprie până în anul 2020. China își poate reorienta oricând importurile de carne de porc dinspre țări din America de Sud, care oferă prețuri avantajoase”, a declara Ladoși, pentru revista Meat&Milk. Romania are urgentă nevoie ca Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din ferme românești să devină realitate dar și de un program asemănător pentru dezvoltarea fermelor de reproducție. Concluzia specialiștilor   ”Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 mimează susținerea înființării de ferme de reproducție și, de fapt, condițiile tehnice și de eligibilitate le frânează. Mai trebuie lucrat și la mentalitatea funcționarilor publici care se ocupă de accesarea de fonduri europene și implementarea PNDR 2014 – 2020.  Știe toată lumea că cel mai des răspuns la propunerile de modificare și de susținere a fermelor de reproducție, prin majorarea valorii maxime nerambursate la 4 mil. Euro sau  acordarea unei cofinanțări de 50%, indiferent de dimensiunea economică a fermei, a fost „Nu se poate”.   Fermele de reproducție sunt de cca 10 ori mai scumpe ca acelea de finisare – îngrășare, presupunând un disponibil de capital de investiții pe care nu oricine și-l permite. La acestea se adaugă și cheltuielile cu cumpărarea animalelor de reproducție, a căror achiziție nu este permisă din fonduri europene.   Un ajutor de minimis de 15.000 de euro, care se acordă o dată la 3 ani, permite cumpărarea a cca. 50 de animale de reproducție, număr absolut insuficient pentru o fermă viabilă economic. Reproducția la suine este declarată sector prioritar, dar este un concept pur declarativ! Vrem să avem carne suficientă din ferme românești? Acest deziderat nu poate fi atins decât atunci când în fermele comerciale din România vor exista minim 240.000 de scroafe!”, ne-a declarat domnul Ioan Ladoși. Restul, sunt vorbe!