NBM Sercaia, din judetul Brasov, a finalizat de curand lucrarile la o ferma moderna pentru cresterea porcilor, cu o capacitate de 4000 de capete. Proiectul, in valoare de peste 2 milioane de euro, face parte din planul de dezvoltare pe orizontala al companiei care mai detine o fabrica de prelucrare a stroturilor de soia, pentru furaje, si o mica carmangerie unde se produc preparate traditionale din carne de porc.

Firma NBM este o afacere de familie, administrata de sotii Lazureanu; Elena Lazureanu se ocupa, in primul rand, de carmangerie, supraveghind procesul de preparare a produselor traditionale - co­mercializate in magazinul propriu din Fagaras si la targurile specializate din Bucuresti si din tara. Ferma de crestere a suinelor, aflata langa Sercaia, a fost realizata cu ajutorul unui proiect Sapard. “Proiectul s-a aprobat relativ usor - noi apartinem de Centrul Sapard de la Alba Iulia, care nu ne-a facut nicio problema cu obtinerea finantarii, spune dl. Lazureanu, insa a avut un ghinion care n-a depins de ei - a fost mult subevaluat. Am declarat un milion de euro, din care 50% eligibili, si pe noi ne-a costat mai mult decat dublu, mai bine de doua mi­lioane de euro. Din pacate, proiectele Sapard nu se reevalueaza, iar noi am nimerit exact scumpirile, varful crizei. Am inceput cu un euro cotat la 3,6 lei si am terminat la 4,3 lei. Am inceput cu betonul la 110 lei metrul cub si am terminat la 310 lei metrul cub - iar acolo au fost turnati mii de metri cubi de beton”. Desi s-ar fi asteptat, mai degraba, sa aiba pro­bleme cu partea de tehnologizare, proprietarii au avut dificultati, in primul rand, in ceea ce priveste constructia, din cauza antreprenorului, a echipelor din santier si a cresterii pretului la materialele de constructii, factori ce au scumpit mult proiectul, fiind vorba de suprafete relativ mari. “Cand am vazut cum se deruleaza programul Sapard si ce pro­bleme apar am zis initial ca eu nu mai fac absolut nimic, nu mai investesc in nimic, ma opresc aici; totusi nu vreau sa renunt nici la dezvoltarea unei carmangerii, este incapatanarea mea”, spune Elena Lazureanu. “Nu vreau sa ma confund cu ceilalti procesatori de carne, mai ales ca stiu ca produsele noastre sunt apreciate, avem o nisa separata de piata”. Ridicata pe ruinele unui fost complex zootehnic comunist, din care nu au mai ramas decat stalpii de sustinere, ferma este realizata cu ajutorul unor specialisti germani. “Noi am avut trei oferte de la firme foarte, foarte mari din Germania, men­tio­nea­za dl. Lazureanu; fiecare dintre reprezentantii acestora ne-au dus in vizita la cate o ferma echipata cu utilaje de la ei. M-am ghidat in alegerea mea dupa mirosul din respectivele ferme. De asemenea, am avut nebunia de a monta geamuri termopan la grajduri, desi nemtii au spus ca nu se justifica aceasta cheltuiala, deoarece vazusem in Statele Unite o ferma complet luminata natural. In rest ne-am lasat pe mana lor, pentru proiectare, executie si asistenta la montaj”. Dotarile fermei sunt conforme cu normele ge­nerale ale UE de acordare a subventiilor pentru bunastarea animalelor. “In momentul in care se ia subventia, fermele de crestere si ingrasare a porcinelor sunt, nu pe zero, ci sub zero, ca si profit, in primul rand datorita fluctuatiei pretului cerealelor, spune doamna Lazureanu, mentionand ca subventiile de la stat reprezinta una dintre cele mai mari asteptari de la anul 2010. Oricum, completeaza dl. Lazureanu, noi nu putem fi la nivelul lor niciodata (al agricultorilor din tarile dezvoltate, n.r.): motorina lor “are alta culoare”, este subventionata, dobanda la banci pentru agricultori este de 2 - 3 %, noi am avut 24 %, pur si simplu nu ne ne putem compara”. Cu o suprafata de 6.000 de metri patrati, ferma are un sistem computerizat de hranire (prin furajare lichida) si adapare a animalelor, un sistem automatizat de aerisire bazati pe senzori de amoniac, precum si un sistem mecanizat de curatare a boxelor. Pentru functionarea acestui complex zootehnic este nevoie de un singur angajat. “E o ferma interesanta, de secol 21, cu utilaje noi din Germania si cu atomatizare totala - un singur om la 4.000 de capete de porci,” subliniaza dl. Lazureanu. Adaposturile vor fi populate in totalitate la sfarsitul lunii ianuarie 2010, iar sotii Lazureanu estimeaza ca, lucrand la capacitate maxima, ferma va produce intre 10 si 12 mii de capete de porci pe an. Din pacate, spune doamna Lazureanu, la inceput nu vor putea utiliza decat o mica parte din materia prima produsa in ferma proprie pentru fa­bricarea de produse traditionale, deoarece carmangeria are acum o capacitate de doar 200 de kilograme pe zi. “Va trebui sa facem un abator de ferma, autorizat bineinteles, cu o carmangerie traditionala de capacitate mai mare”. Elena Lazureanu mai spune ca a discutat cu reprezentantii Oficiului pentru Produse Traditionale pentru a se lamuri de unde incepe procesul de fa­bricare a unui preparat traditional. “In Romania, felul in care a fost crescut si hranit porcul nu se ia in calcul. Abatorizarea nu se poate face traditional, pe pat de paie, pentru ca nu este conforma cu normele Uniunii Europene. Procesul de prelucrare in mod traditional se incepe cu transarea carcasei si pregatirea produselor fara conservanti artificiali: cu sare, condimente naturale - cimbru, piper, usturoi, ceapa - si, ulterior, afumate”. Administratorii NBM sunt, insa, constienti de importanta materiei prime si isi aleg cu mare grija furnizorii. De aceea spera sa reuseasca in curand sa proceseze doar carne de porc din propria ferma. Preparatele traditionale de la NBM Sercaia, al caror client fidel era si Radu Anton Roman, vor putea fi apreciate si international: “am fost invitati la targul Saptamana Verde de la Berlin, editia 2010, spune dna. Lazureanu. Nu vom putea insa exporta produse din carne decat daca vom reusi sa infiintam acest abator si sa reducem din costuri; abatorizand individual poti produce strictul necesar, nu esti obligat sa produci si sa procesezi o anumita cantitate de carne”. Desi piata comunitara, deschisa teoretic si pentru Romania de la 1 ianuarie 2010, este una tentanta, pentru anul urmator sotii Lazureanu intentioneaza sa se focalizeze pe piata interna: “In primul rand trebuie sa mai facem un magazin in Brasov, intr-o zona buna, ca sa mergem mai repede cu vanzarea, sa crestem cantitatea vanduta”. Alaturi de fabrica de procesare soia si de carmangeria de produse traditionale “care asigura cash flow-ul”, ferma de ingrasare suine vine sa completeze, ca “o veriga dintr-un lant”, continuand politica de investitii a companiei: “de zece ani investim, investim, investim; tot profitul a fost reinvestit”. Pentru anul 2010 NBM Sercaia tinteste dezvoltarea pietei de desfacere pentru produsele traditionale, odata cu marirea cantitatii procesate, eventual prin deschiderea unui magazin in Bucuresti. “In piata Amzei, mergeau vanzarile foarte bine, insa locul a intrat in renovare, spune dl. Lazureanu. Poate ca, acum, in contul crizei, vom gasi un spatiu comercial mai ieftin, in care sa ne putem desfasura activitatea, avand in vedere ca Bucurestiul este cea mai buna piata pentru produsele noastre”.