Un nou proiect guvernamental roman, privind introducerea unei taxe pe fast food, cu scopul de a combate obezitatea, ii nemultumeste pe specialistii din domeniul alimentatiei si genereaza indoieli cu privire la eficienta sa. Aceasta taxa pe fast food, in cazul in care va fi adoptata, este foarte rara in Europa. Franta a intentionat sa introduca o astfel de masura, in 2008, dar a renuntat. Noul bir pe produsele fast food, propus de Ministerul Sanatatii, va fi perceput incepand cu luna martie 2010 si impus companiilor care produc, importa sau prepara produse tip fast food, de patiserie-cofetarie, snacksuri, chipsuri, precum si bauturi racoritoare hipercalorice. Practic, taxa va fi platita de persoanele juridice care produc, importa sau prepara alimente nerecomandate, cu continut crescut de sare, grasimi, zahar si cu aditivi alimentari.

In aceasta categorie, vor fi incluse: • produsele tip fast food • produse de patiserie-cofetarie • snacksuri si chipsuri, • bauturile racoritoare, cu exceptia apei plate sau apei minerale imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si legume. Lista completa a produselor alimentare, considerate nerecomandate din cauza continutului crescut de sare, grasimi, zahar, precum si a celor cu aditivi alimentari, va fi aprobata prin hotarare de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast food. Cuantumul contributiei va fi stabilit prin negocieri intre Ministerul Sanatatii si companii. Ministrul Sanatatii a anuntat ca toti producatorii si distribuitorii de produse fast food vor plati aceasta taxa, dar nu este foarte clar – din cauza lipsei legislatiei – daca produse precum pizza, shaorma sau mititeii vor fi pe lista respectiva. Pana acum, potrivit precizarilor facute de autoritati, e clar ca urmatoarele tipuri de afaceri vor fi impozitate: • marile lanturi de restaurante de tip fast food (printre care se numara KFC, McDonalds, Snack Attack, Burger King etc.) • producatorii de bauturi carbogazoase (precum Coca-Cola, Pepsi, European Drinks etc.) • lanturile de patiserii (Fornetti, Rom Cherie etc.). Sumele colectate din aceasta sursa vor fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor de sanatate si vor reprezenta venituri proprii ale Ministerului de resort. Contributiile se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sanatatii. Taxa va trebui virata lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care produsele au fost livrate sau comercializate pe piata interna, intr-un cont special deschis la Trezoreria Statului, pe numele Ministerului Sanatatii. Argumentatia prezentata in documentele Ministerului Sanatatii este ca, in Europa, din ce in ce mai multa lume este afectata de excesul de greutate si chiar de obezitate, care sunt factori de risc pentru diabetul zaharat, tensiunea arteriala crescuta si moartea prematura, alimentatia sanatoasa si activitatea fizica reprezentand arii prioritare esentiale in cadrul politicilor UE. In replica, reprezentantii patronatelor estimeaza ca introducerea taxei pe fast food ar putea duce la cresterea, in medie, cu peste 20% a pretului la alimente, dar si la disponibilizarea a peste 36.000 de salariati, respectiv 20% din personalul din industria alimentara. Totodata, se preconizeaza ca populatia va recurge la cumpararea de produse mai ieftine si care nu respecta standardele de calitate, existand astfel riscul de imbolnavire. Ministerul Sanatatii a respins, insa, aceste afirmatii, sustinand ca cifrele avansate de reprezentantii patronatelor din alimentatie sunt nerealiste si nu au baza de calcul. Potrivit reprezentantilor Ministerului, lista produselor care vor fi taxate nu a fost inca finalizata, dar aceasta nu va include nici legumele, carnea, laptele si derivatele din acestea si nici ouale. Lista va fi finalizata in doua-trei luni, iar taxa va fi variabila, in functie de produs.