Repers

302

Pe cine vor de fapt să protejeze autoritățile prin intervențiile asupra pieței alimentare?

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Recent, Guvernul și Consiliul Concurenței au anunțat că s-a aprobat Regulamentul privind practicile comerciale neloiale. Odată cu acest moment, reprezentanții autorităților anunță victorioase că ”interesele producătorilor locali și ale fermierilor din lanțul de aprovizionare agroalimentar” vor fi mai bine protejate”. Chiar așa!? De fapt, întrebarea corectă ar fi următoarea: Cine va fi protejat de acest regulament?

Să ne amintim că textul lui a fost aprig disputat anul trecut și acum doi ani, și nu doar la MADR, ci și în Comisiile pentru Agricultură din Senat și Camera Deputaților sau în alte birouri din alte instituții. Și, după lupte și lupte, iată, Regulamentul nu doar că a fost finalizat, el a fost aprobat de Guvern.

Textul ridică în continuare semne de întrebare, privind eficiența sa. La repezeală, și citând un comunicat emis de Consiliul Concurenței, el prevede, printre altele, interzicerea rabaturilor atunci când e vorba de defecte de calitate.

În sine, termenul e o aberație. Cum adică, ”defecte de calitate”? La mâncare!!!!???? Cu alte cuvinte, pe rafturile magazinelor pot fi puse alimente cu defecte? Să spunem că ar merge la verzituri, la vegetale, adică, magazinul e obligat să cumpere la preț întreg (fermierii ar vrea chiar de lux!), cartofi degerați, roșii stolcite și ceapă încolțită? Potrivit textului aprobat, da. 

Încă una: Un magazin e obligat să pună pe raft, alături de produsele private label, cel puțin un aliment produs de o companie concurentă, în condiții de comercializare egale. Una la mână, asta se întâmplă și acum, că marfa e amestecată, în general.

Dar, ”în condiții similare de comercializare”? Adică, inclusiv de preț? Păi, care procesator ar accepta să i se diminueze prețul într-atât de mult, încât marfa lui să fie vândută la același preț cu marca proprie? Și pe urmă îl auzi pe procesator că se plânge că e delistat pentru că nu acceptă diminuări de preț la achiziție? Ce e prostia asta!? Să mai adăugăm și amenzile uriașe pentru comercianți, dacă nu se supun prevederilor din Regulament.

Și, încă: Din ce în ce mai des, se solicită intervenția statului pentru a diminua prețurile alimentelor la raft. Și sunt destui politicieni care au prins ideea din zbor și care promit: ”Furnizorul va primi de o sută de ori cât merită și chiar dacă nu merită, mai ales dacă e fermier! Hipermarketul va fi obligat să doneze la săraci tot ce încasează, iar consumatorii vor primi mâncare pe degeaba”. Mă rog, nici chiar așa, dar pe undeva pe-aproape.

Prin această măsură, de diminuare administrativă a prețurilor la raft, se crede că vor crește vânzările, că profitul hipermarket-urilor, adică, al principalei surse de aprovizionare a consumatorilor, va fi drastic diminuat, iar ce va rămâne din acest profit va fi direcționat spre fermieri.

Oameni buni, nu vedeți că asta e o aberație totală? Cum, adică, să intervii administrativ pe piață: Cum să limitezi cuiva dreptul de a-și stabili propriul profit? Cum să uiți că singura care poate regla prețurile, profiturile și toate relațiile dintre părți, este piața? De fapt, singurul care poate regla toate astea sunt eu, consumatorul, care nu mă interesează de unde vine mâncarea, ci mă interesează să fie sigură din punct de vedere alimentar,de bună calitate și la un preț care să îmi convină!  

Oricum, eu, consumatorul, fac jocurile și prețul, nu statul, nici fermierul, nici procesatorul și nici comerciantul. Recunosc, eu, consumatorul, sunt dictatorul absolut al pieței, dacă e liberă. Dacă nu, ne întoarcem la comunism și știm măcar o treabă.

Contrargument la această prostie la care îndeamnă din ce în ce mai mulți, în ultima perioadă, iată:

Eurostat a analizat ce s-a întâmplat pe două piețe alimentare în care statul a intervenit prin măsuri de limitare a prețurilor alimentelor la raft. Și, din datele publicate de Euro­stat, totul indică faptul că această mă­sură a eşuat în principalul său obiec­tiv, de a ieftini coşul de cumpărături de bază.

În Croația, prețurile alimentelor au crescut cu 19,7%, în perioada ianuarie 2022 - ianuarie 2023, situân­du-se cu doar un punct sub creşterea medie înregistrată în aceeaşi perioa­dă de grupul ţărilor europene.

În Ungaria, prețurile au urcat cu nu mai puţin de 62,4%. Acest lucru este reflectat și de studiu pregătit de PwC pentru Aso­ciaţia Producători­lor şi Distribuito­rilor Aeoc, care, mai mult, ara­tă cum prețurile la alimente continuă să fie deosebit de ridicate în ambele ţări, în pofida plafonării unor ali­men­te de bază. Iar, în cazul Ungariei, trebuie să amintim neapărat că exact din cauza intervenției statului pe piața liberă, Comisia Europeană le-a blocat accesul la fondurile europene, inclusiv la cele din PNRR.

Dacă le spui lucru ăsta celor care propun astfel de măsuri și în România, ei neagă realitățile. Pe acești oameni, asemeni politicienilor care nu fac nimic în privința pensiilor speciale, nu îi interesează România, ci doar propriul interes. România se poate prăbuși, lor să le meargă bine! Nu îi interesează decât propria calicie, satisfacerea ei. Dovadă ce se întâmplă în piețe, în această perioadă.

Însă, se trece cu vederea cel mai important aspect: Toate lucrurile astea de mai sus nu vizează comerțul alimentar în ansamblul său, ci doar marile lanțuri de magazine care sunt înfățișate încă o dată ca principal inamic al României, când, de fapt, acestea sunt singura sursă de comerț civilizat și de sprijin pentru o populație, într-adevăr, sărăcită, prin prețurile cât de cât accesibile ale produselor și prin promoțiile pe care le pot oferi.

În contrapartidă, credeți că vreun fermier ar scădea prețul, dacă ar vinde direct? Sau un mic comerciant? Pe dracu!, n-ar scădea nimic, ție, consumator, ți-ar da un șut în fund și te-ar trimite la plimbare!

De fapt, pare că tot ce se întâmplă e o acțiune concertată de natură politică și chiar subversivă, menită, pe de o parte, să îndrepte populația spre o opinie suveranistă, aproape naționalistă, deci, păguboasă și antinațională, oferind iluzia unei posibile bunăstări în cazul în care hipermarket-urile ar fi puse la colț, iar pe de altă parte, de captare a capitalului politic pentru partidele care, prin unii reprezentanți ai săi, susțin aceste idei. Doar vin alegerile, nu-i așa!?

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2