Technologies

228

Provocări pe Lanțul scurt de aprovizionare cu alimente

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Atenția acordată produselor locale a început să se consolideze cu zeci de ani în urmă în țările vest-europene. Acest lucru a dus la apariția cererii consumatorilor pentru produse alimentare tradiționale și produse la nivel regional.

Exemple de succes

Urmând exemplele pozitive de succes ale lanțurilor alimentare locale și scurte de aprovizionare cu alimente din regiunile franceze, Uniunea Europeană a lansat programul Euroterroirs încă din anul 1992, pentru a aduce bunele practici franceze în alte țări din comunitate.

Acest program nu a avut doar scopul de a stimula economiile locale, ci și de a consolida identitatea națională prin consolidarea tradițiilor (Pannon.Elemző Iroda, 2010). Iar Lanțurile Scurte de Sprovizionare cu Alimente (SFSC), au devenit din ce în ce mai importante.

Iată câteva elemente foarte interesante despre această temă, cuprinse în lucrarea ”Logistic Challenges in the Food Supply Chains”, semnată de András Bence, Tamás Horvath și Arnold Csonka, de la Facultatea de Economie din Budapesta.

Particularități ale SFSC

Lanțul scurt de aprovizionare cu alimente (SFSC) este definit în diferite moduri de către autorii din literatură. Potrivit Renting et al. (2003) ”aceasta acoperă interrelațiile dintre actorii care sunt direct implicați în producția, procesarea, distribuția și consumul de noi produse alimentare”.

Producătorii produselor sunt fermierii care urmăresc nivelul de prelucrare dacă natura produsului justifică un grad mai ridicat de prelucrare. Procesatorii pot fi înșiși fermierii. Punctele de procesare sunt urmate de locul de vânzare și de cumpărătorul produsului, consumatorul.

Potrivit lui Jarosz (2018), lanțul scurt de aprovizionare cu alimente se caracterizează prin dimensiunea mică a furnizorului, volumul mic și, în general, sustenabilitatea și conștientizarea mediului într-o anumită formă. Acestea pot genera:

Vânzări conectate direct: În SFSC există un contact direct între producător și consumator în momentul vânzării. Condiția recumpărării este calitatea bună a mărfurilor și experiența bună la cumpărături. Locul de vânzare poate fi:

-punct de vânzare pe marginea drumului,

-domiciliul/curtea fermierului/producătorului,

-livrare la domiciliu,

-piața producătorului,

-magazin web

Vânzări bazate pe marketing comunitar: În cazul vânzărilor bazate pe marketing comunitar, relația dintre actorii SFSC este instituționalizată. În multe studii (Renting et al., 2013; Cleveland et al., 2014),  putem citi despre magazinele cooperativelor de producători sau consumatori, create prin marketing comunitar, care oferă o oportunitate excelentă pentru producători de a apărea pe piețe.

Diverse forme de livrare directă sunt, de asemenea, populare în facilitățile locale de ospitalitate, în alimentația publică sau în magazinele locale de produse. În ultimii ani, festivalurile tematice și rămas-bunul au câștigat popularitate, ceea ce poate fi și punctul de apariție pentru producători.

Lanț de aprovizionare extins: În cazul unui lanț de aprovizionare extins, producătorul nu are o relație directă cu consumatorul. Cea mai importantă informație este originea exactă a alimentelor (de exemplu, afaceri de familie, permacultură, alimente ecologice, din parc național sau de la țară).

Beneficii oferite de furnizorul SFSC

Conform unor studii internaționale (Brehm și Eisenhauer, 2018) despre sistemele agricole susținute de comunitate, răspunsurile furnizorilor indică o vârstă mai mică și o educație mai înaltă decât media. Valori demografice similare pot fi găsite de obicei la alți producători din lanțul de aprovizionare.

Furnizorii sunt de obicei mici, dimensiunea medie a fermelor, de exemplu, este mai mică de 10 hectare. Fermierii/producători ai sistemului de aprovizionare scurtă se caracterizează prin flexibilitate și deschidere către inovare. Este o sarcină dificilă să transformi o plantă la un nivel care va ajunge capabil să participe la un sistem de agricultură susținut de comunitate, deoarece consumatorii se așteaptă să furnizeze alimente proaspete și variate în mod continuu.

Pentru a realiza acest lucru, instalațiile dependente de SFSC trebuie să dezvolte funcționarea și comunicarea eficientă și flexibilă în același timp (Mastronardi et al., 2015). Acest lucru se datorează parțial faptului că formele alternative sunt tratate în principal de producători tineri și educați.

De asemenea, este un avantaj al producătorilor/agricultorilor tineri și educați faptul că aderarea la rețeaua existentă necesită o gamă largă de capacități și tendință de a inova din partea producătorilor (Benedek și Balázs, 2014).

Încrederea, un element fundamental

Încrederea este o condiție fundamentală pentru dezvoltarea și succesul sistemului de aprovizionare scurtă. Potrivit Benedek și Balázs (2014), piețele tradiționale ale așezărilor mari și piețele producătorilor atrag diferite straturi agricole.

În cazul piețelor tradiționale, prețurile mai mari, plățile instantanee în numerar și obiceiurile sunt mai importante, în timp ce pe piețele producătorilor aceiași factori sunt mai puțin motivatori.

Pe piața producătorilor, fermierii care își vând produsele, au suprafață mai mare și o gamă mai largă de produse și planuri de investiții suplimentare. Calitatea de membru cooperativ și participarea la cooperarea informală au, de asemenea, un impact asupra deciziilor asupra vânzărilor pe piață (Benedek și Fertő, 2015).

Beneficiile consumatorilor

Sistemul de aprovizionare scurtă satisface nevoile a două tipuri de consumatori. Unul dintre aceste tipuri preferă practic aprovizionarea cu alimente convenționale și folosește doar ocazional posibilitățile sistemului de aprovizionare scurtă. Celălalt tip are un scop complet din motive de sănătate, etice sau de altă natură și încearcă în mod specific să evite soluțiile obișnuite (Nygard și Storstad, 1998; Benedek și Balázs, 2014).

Consumatorii trebuie să facă un sacrificiu serios și să își schimbe atitudinea dacă doresc să cumpere doar (sau mai ales), alimente locale. Acest tip de sacrificiu poate fi, de exemplu, renunțarea la fructele necultivate local și alte alimente sau, ocazional, evitarea alimentelor care pot fi produse doar local, din cauza condițiilor climatice.

În plus, confortul supermarketurilor nu poate fi omis, unde totul poate fi achiziționat într-un singur loc, care este întotdeauna la îndemâna consumatorilor și, în multe cazuri, chiar mai ieftin (Benedek, 2014). În același timp, consumatorii trebuie să știe că în SFSC calitatea alimentelor este diferită, probabil mai mare decât în ​​supermarketuri, și prin achiziționarea lor susțin economia locală (Brown și Miller, 2008).

Importanța societatății

Dezvoltarea rurală joacă, de asemenea, un rol semnificativ în lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente din punctul de vedere al dezvoltării economice locale (McLaughlin și Merrett, 2002). Producătorii locali pot deveni furnizori ai instituțiilor publice locale cu sprijinul guvernului central sau local.

Un alt scop al acestor programe de catering este îmbunătățirea sănătății copiilor din familiile cu venituri mai mici. Din punctul de vedere al producătorului, avantajul unor astfel de programe este că o comandă de stat poate crea o piață previzibilă, sigură.

Prelucrarea locală crește ocuparea forței de muncă, plus efectele multiplicatoare sunt că pot consolida și mai mult economia locală (Marsden et al., 2000). Un alt avantaj al programelor este că clasele școlare pot participa activ la vizitele și excursiile plantelor, iar experiențele pe care le-au dobândit vor fi folosite în școală sau chiar în grădina de acasă, completând educația pentru mediu (Benedek și Balázs, 2014) .

Potențiale blocaje în SFSC

Pe lângă beneficiile SFSC-urilor, există autori care evidențiază câțiva factori care se pot transforma cu ușurință în bariere în sisteme. Potrivit Galli și Brunori (2013), acești factori ar trebui rezolvați la diferite niveluri: actori SFSC, administrație locală, guvern național, nivel UE. Să îi analizăm pe rând:

A-Actorii SFSC

A avea cunoștințele necesare de la început este foarte important pentru actorii SFSC. Aceste cunoștințe sunt indispensabile și pentru dezvoltarea ulterioară sau investiții. Pentru crearea unei operațiuni optime, actorii trebuie să investească și în rețele și comunicare și să mențină dimensiunea operațiunii la un nivel adecvat atât din punct de vedere social, cât și economic.

Distribuția este unul dintre factorii cheie ai succesului SFSC-urilor, astfel încât actorii ar trebui să găsească soluții inovatoare în reducerea acestor costuri prin colaborare.

B-Administrația locală

În sistem, este necesară o bună cooperare între actorii SFSC și administrația locală. În primul rând, comportamentul și mentalitatea diferitelor administrații ar trebui să susțină sistemul alimentar local.

Aceștia pot sprijini actorii SFSC în introducerea politicilor de vânzare cu amănuntul, planificarea teritorială, oferirea unei piețe potențiale pentru produse (ex.: hrană locală pentru copii sau la alimentația publică) și, de asemenea, să introducă o cooperare cu autoritățile publice în probleme importante precum cerințele de igienă. Administrația locală poate fi un sprijin sau una dintre cele mai mari bariere pentru SFSC. C

C-Guvernul național și reglementările UE

Zonele rurale se confruntă cu probleme diferite și, prin urmare, au nevoie de diferite tipuri de ajutor pentru a le rezolva problemele lor. UE și diferitele guverne naționale au introdus mai multe tipuri de proiecte finanțate în ultimii ani și SFSC-urile au putut beneficia de acestea.

Guvernele naționale pot folosi flexibilitatea normelor UE pentru a ajuta la eliminarea obstacolelor inutile pentru SFSC. Ele pot, de asemenea, construi SFSC-uri în mai multe domenii de politică, inclusiv sănătate, agricultură, dezvoltare rurală și mediu, pentru a oferi o soluție pentru provocările de politică interdepartamentale la nivel local.

Probleme logistice și impactul asupra mediului

Impactul asupra mediului ale lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente sunt cu două tăișuri. Este logic și confirmat de literatura de specialitate (Soysal et al., 2014; Jarosz, 2018), că distanțele scurte de aprovizionare (fie în transportul animalelor, fie în distribuția produselor finite), asociate cu aprovizionarea locală cu alimente, reduc atât costurile de transport, cât și emisiile de poluanți.

Privind procesele de transport, un avantaj important de mediu al sistemelor alimentare locale bazate pe proximitatea geografică este reducerea distanțelor de transport. În același timp, acest avantaj poate fi eliminat prin costul suplimentar de călătorie pentru consumatori. Prin urmare, pentru a realiza avantajele, este necesar să se organizeze un serviciu eficient și de înaltă calitate pentru clienți (de exemplu, proiectarea livrării la domiciliu ecologică și prietenoasă cu utilizatorul).

Chiar și în cazul unor condiții speciale de depozitare (de exemplu, depozitare frigorifică), există posibilitatea ca un consum specific de energie și emisia de poluanți în SFSC-uri să depășească produsele de import. (Benedek, 2014).

Cu toate acestea, Mundler și Rumpus (2012) subliniază că eficiența energetică la nivel de sistem, lanțurile internaționale de transport bine construite și gestionate pot fi și mai bune pentru sistemele alimentare mici cu funcționare descentralizată și volum de vânzări mai mic.

Echilibrul se poate înclina în mod clar către aprovizionarea locală, dacă costul distanței de livrare între producător și consumator este mai mare pentru client, deoarece șansele de a organiza excursii multifuncționale sunt semnificativ mai bune din partea clientului.

În acest caz, costurile de călătorie rezultate nu sunt doar împovărate de livrarea produsului achiziționat, ci și împărțite între obiectivele suplimentare legate de călătorie. Acest tip de tranzacție poate fi realizat direct la locul de producție sau la un punct de vânzare aproape de locul de producție sau ca parte a unui program de producție comunitar asociat de obicei cu decontarea.

Un risc serios

Există însă un risc serios al acestor tipuri de sisteme de producție și anume ca unitățile de producție create pentru aprovizionarea unui singur producător sau a comunității înguste să se regăsească într-o parte semnificativă a anului, cu utilizare redusă și cu eficiență slabă.

În acest caz, livrarea produsului de la locul de producție către piața desemnată sau către centrele alimentare este cel mai complicat și mai rentabil proces. Pentru a asigura buna desfășurare a acestui proces, este necesară o planificare atentă, exactă și precisă. Costurile de transport sunt un aspect foarte important pentru companii.

Vehiculele de transport trebuie folosite la capacitatea maximă, pentru a livra cât mai multe produse la cel mai mic cost. Astfel, chiar și cantități mari de produse pot fi transportate profitabil către așezările din apropiere (Matson et al., 2013; Cleveland et al., 2014).

Organizarea logistică

Logistica și resursele sistemului de aprovizionare în lipsă sunt neglijate sau subestimate, în ciuda faptului că logistica îmbunătățește de ani de zile în mod decisiv calitatea sistemelor tradiționale de aprovizionare. Nu există un singur tip de organizare logistică în sistemele de aprovizionare lungă, deoarece aceasta poate varia în funcție de tipul de aprovizionare și de destinația produsului.

Depozitele au câteva sarcini principale în sistemul de aprovizionare: depozitarea produsului pentru perioade mai lungi sau mai scurte la temperaturi adecvate sau etichetarea și reambalarea pentru a livra mai departe pe piața țintă (Blanquart et al., 2010). Problemele aici sunt grave, dar nu imposibil de rezolvat.

Cea mai importantă problemă este dacă lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente sunt susținute de contextul organizațional și de infrastructură, precum și de volumul de producție care poate fi utilizat pentru a crea un sistem logistic eficient.

Un bun exemplu din România

Un bun exemplu în acest sens este marca Székely creată de Consiliul Județean Harghita, în România. Sistemul mărcilor comerciale satisface atât sistemul alimentar local, cât și lanțurile scurte de aprovizionare. Sistemul include produse alimentare, produse nealimentare fabricate industrial, produse artizanale și intelectuale.

Accesul efectiv la consumatori este asigurat de un sistem de vânzare cu mai multe componente. Consiliul organizează lunar un târg de producție. Consumatorii pot ajunge la produse în timp și spațiu concentrat.

Costul călătoriei la târg și emisiile de poluanți nu sunt doar împovărate de achiziționarea de produse SFSC, deoarece alte atracții turistice și culturale care însoțesc târgul, ci ele sunt, de asemenea, o parte importantă a ofertei. Târgurile sunt organizate la intervale regulate, previzibile, așa că achiziția devine bine programată.

Târgurile locale regulate sunt completate de organizarea de festivaluri locale și internaționale și participarea la târguri comerciale, astfel încât produsele ”scapă” ocazional de piața locală, crescând durata de viață și competitivitatea produsului.

Vânzarea către terți

Al treilea element al mixului de vânzări este vânzarea către magazine locale și lanțuri de magazine. Pe lângă faptul că garantează o piață sigură, aceste companii comerciale au un sistem logistic eficient care permite transport și depozitare rapid, ieftin și cu consum redus de energie.

Datorită utilizării unor astfel de canale convenționale de vânzare, sistemul mărcilor comerciale poate oferi producătorilor o piață stabilă și o dezvoltare economică. Deși acesta este un compromis cu privire la menținerea caracterului SFSC al sistemului de mărci comerciale, permite, de asemenea, îmbunătățiri locale pentru sistem.

În ultimii ani, în Ținutul Secuiesc a fost stabilită o cantitate semnificativă de capacitate de procesare pentru a crește valoarea adăugată a produselor prin auto-susținere din volumul de vânzări în continuă creștere și includerea fondurilor de licitație. Creșterea nivelului de prelucrare îmbunătățește și mai mult competitivitatea produselor din sistemul mărcilor.

Concluzii

Se poate afirma că SFSC-urile pot fi o alternativă viabilă la lanțurile de aprovizionare bazate pe producția industrială convențională și strategia de distribuție globală. Oferind o gamă geografică limitată de aprovizionare, cu un nivel adecvat de planificare și condiții de infrastructură, oferă o mulțime de avantaje producătorilor locali, consumatorilor și societății.

Cu toate acestea, există îngrijorări serioase cu privire la costurile logistice și la emisiile aferente. Mai multe surse pe care studiul le-a prezentat arată că nivelul scăzut de organizare și tehnologie, fragmentarea călătoriilor de achiziție și economiile de scară rezultate din volumul redus de transport și capacitățile de depozitare elimină în cele din urmă beneficiile pe distanțe scurte de livrare.

Pentru a depăși acest lucru, este nevoie de unele compromisuri. Exemplele practice prezentate de studiu arată că utilizarea canalelor convenționale de vânzare ”mai puțin scurte” în mixul de distribuție, poate fi justificată în cazul alimentelor locale.

Organizarea și eficiența oferite de canalele tradiționale și o piață stabilă permit dezvoltarea locală. Exemplul arată, de asemenea, că succesul vânzărilor alternative de SFSC-uri se bazează pe existența unei organizații puternice, cu un nivel ridicat de reglementare, capabilă să opereze eficient canalele SFSC.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2