Criza economica pe care si Romania o cunoaste de mai bine de trei ani nu a ocolit nici industria carnii de porc. Reducerea puterii de consum a populatiei, dar si aspecte specifice domeniului precum lipsa accesului la pietele de export, scumpirea materiilor prime la nivel international, criza germana a dioxinei si nesubventionarea crescatorilor de suine au fost factorii care au avut o influenta importanta asupra acestei industrii in ultimi trei ani.

Orientarea catre produsele ieftine Reducerea puterii de consum a populatiei a avut ca principal efect pe piata carnii de porc fie o reorientare a consumatorilor spre produsele mai ieftine, din aceeasi gama, fie spre cumpararea acelorasi sortimente, dar in cantitati mai mici. Salamurile au ramas in topul preferintelor. Mezelurile crud-uscate in general au ramas la acelasi nivel al vanzarilor. In schimb, specialitatile sunt in scadere foarte mare. Aceasta pentru ca toata lumea se orienteaza spre produsele mai ieftine. Exista produse care costa 4-5 lei per kilogram, ceea ce inseamna ca au un continut redus de carne. Din pacate, oamenii cumpara astfel de produse pentru ca puterea de cumparare a scazut foarte mult, explica Radu Timis, presedintele Asociatiei Romane a Carnii, citat de revista Capital. In perioada 2007-2010 se remarca o scadere a sacrificarilor de animale pentru consum de circa 15%, care insa se manifesta in paralel cu sacrificarea de animale in sistem industrializat (abatoare), fapt ce indica o anumita tendinta de concentrare a pietei. Astfel, asa cum arata cele mai recente date ale Institutului National de Statistica, in perioada 2007-2010, numarul de animale sacrificate in abatoare a crescut de la circa 2,1 milioane de capete la circa 2,9 milioane de capete, greutatea in carcase crescand de la 162 de mii de tone la 234 de mii de tone. Tendinta generala, in scadere dupa cum mentionam, arata o scadere a greutatii carcaselor de porci sacrificati destinati consumului de la 642 de mii de tone la 553 de mii de tone. Ponderea diferitelor tipuri de produse din carne in preferintele consumatorilor nu au inregistrat modificari spectaculoase fata de anii anteriori existand totusi diferente mici in evolutie in sensul scaderii preferintei pentru specialitati si usoara crestere a celorlalte categorii. Astfel, salamurile reprezinta in jur de 40% din piata preparatelor din carne, carnatii si crenvurstii mai acopera inca 20%, iar parizerul inca 15% din vanzari. In ceea ce priveste specialitatile, acestea reprezinta doar 15% din piata. Ponderea valorii mezelurilor in cosul de consum in supermarket a scazut in 2011 cu 24%, iar pentru 2012 se estimeaza o alta scadere de 20% a mezelurilor in cosul de consum, precizeaza Radu Timis. Situatia se prezenta asemanator si in urma cu aproape patru ani, in anul 2008, la inceputul crizei, cand, asa cum arata un studiu al MEMRB, salamurile reprezentau 36,3% din volumul total al produselor vandute de pe piata mezelurilor (cu o cota valorica de 40,3%), carnatii si crenvurstii detineau 19,2% (respectiv 18,6%) din valorile pietei de retail, mezelurile de tip parizer acopereau 13,4% din volumul total al pietei de preparate din carne si realizau 9,3% din incasarile pietei, iar specialitatile, categorie de produse care intra in majoritate in segmentul premium, detineau 15,1% din vanzari si realizau 16,2% din veniturile pietei mezelurilor si preparatelor din carne. Lumea cumpara mai putin, insa, in domeniul carnii, se merge in continuare pe produsele obisnuite. Am observat chiar o crestere a interesului pentru produsele de calitate superioara, ce-i drept achizitionate in cantitati reduse din cauza pretului mai mare. Insa e un trend ce semnifica faptul ca romanii au inteles ca sanatatea lor depinde si de calitatea mancarii. Piata romaneasca este, intr-adevar, afectata de scaderea puterii de cumparare, insa nu atat de mult pe cat se spune. Nu toata lumea mananca numai slanina sau ciolane de porc. Dovada ca galantarele sunt pline cu sute de specialitati. N-ar fi acolo daca n-ar fi cerere", arata Sorin Minea, directorul firmei Angst. Deficit mai mic al balantei comerciale alimentare Reluarea exporturilor catre Uniunea Europeana este, cu siguranta, principalul eveniment de pe piata carnii de porc in acest inceput de an 2012. Asteptat de peste opt ani de producatorii si procesatorii locali de carne de porc, acest eveniment ar putea reduce deficitul balantei comerciale cu produse alimentare cu circa 300 milioane de euro in primul an, dupa cum estimeaza cei care lucreaza in domeniu. In plus, printr-un efect de ricoseu, reluarea exporturilor catre UE ar putea deschide si piata Rusiei pentru produsele romanesti din carne de porc. La ora actuala, Romania dispune de un efectiv de peste 4,596 milioane de porci, din care 1,4 milioane de capete sunt crescute in 317 ferme comerciale (deci potentiale exportatoare), dupa cum o arata datele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Anul trecut, in Romania s-au taiat 2,75 milioane de porci, care insa nu au acoperit decat 54% din necesarul de carne, restul de 46% fiind adus din import. Dar influenta reluarii exporturilor catre UE nu se va margini doar la efortul de echilibrare a soldului balantei comerciale, ci va avea cu siguranta impact si asupra pietei interne. Fiind obligati sa vindem doar pe piata interna, a trebuit sa concuram pe o piata mica, sensibila la pret. In aceste conditii, am fost nevoiti sa tinem pretul mai jos, fiindca animalele ajunse la varsta de taiere nu puteau astepta, ci trebuiau valorificate pentru a putea permite continuarea ciclului de productie. Totodata, pe anumite componente, cum ar fi picioarele sau capetele de porc, producatorii au vandut sub pret pentru ca n-au avut solutii sa iasa la export. Lipsa pietei de desfacere, a avut si un alt efect si anume fermele nu au putut creste septelul, dezvoltarea acestora fiind astfel franata. Reluarea exporturilor va permite insa producatorilor si procesatorilor sa nu mai fie prizonierii pietei interne. Acest lucru va conduce la reasezarea pietei romanesti a carnii de porc din punctul de vedere al ofertei, pe baza raportului pret/calitate si nu doar pret, ca in ultimii ani., explica Radu Timis, presedintele Asociatiei Romane a Carnii si patronul celui mai mare producator de mezeluri din Romania. Existenta restrictiei la export a mai avut un efect pentru consumatorul roman, carnea achizitionata a fost mai proaspata deoarece marii producatori de carne de porc precum Smithfield au livrat pe piata interna direct din fermele proprii, astfel ca drumul carnii de la ferma la galantar a fost parcurs intr-o jumatate zi si nu in doua cum s-ar fi intamplat daca acesta ar fi adus-o spre exemplu din Danemarca. Totodata, reluarea exporturilor catre UE va permite producatorilor din domeniu sa valorifice mai bine anumite produse pe care le comercializeaza, in special pe cele din gama premium, care sunt mai putin cautate de piata romaneasca. In Vest, consumatorii se uita, in primul rand, la calitatea produsului, la nivelul de grasime, si apoi la pret. La noi e tocmai invers. In plus, difera si obiceiurile de consum. Acolo nu se consuma atata ceafa de porc, piept de porc, slanina, organe sau ciolane, produse care sunt mai ieftine. Acestea sunt insa cautate la noi, atat in industria de preparare, cat si in consumul obisnuit, avand in vedere preturile foarte mici, dar si traditia culinara de la noi", declara nu cu mult timp in urma pentru DailyBusiness.ro, Stanca Tudor, directorul executiv al Patronatului Roman al Carnii de Porc. Dioxina germana si avantajul Romaniei Prin urmare, modificari in ceea ce priveste structura ofertei si a cererii ar putea sa apara pe piata romaneasca, iar pe anumite segmente ale pietei preparatelor carnii de porc si chiar in cazul carnii de porc am putea asista la cresteri de pret. Aceste cresteri de pret ar putea proveni si din ajustarea costurilor de productie influentate de cresterea pretului furajelor pentru porcine (in special a pretului cerealelor) care au afectat sever profitabilitatea fermelor de crestere a suinelor incepand cu toamna lui 2010, precum si din eliminarea unui factor conjunctural care, in ultimul an, a tinut foarte jos pretul la carnea de porc – problema dioxinei din fermele germane de porci. Depistarea produselor contaminate cu dioxina a dus la inchiderea a aproximativ 5.000 de ferme in Germania – cel mai important producator european de carne de porc – si la blocarea accesului carnii de porc germane pe piete precum Rusia, China, Coreea si Slovacia. Confruntati cu aceasta situatie si implicit cu scaderea cererii pentru carnea care provenea din aceasta tara, producatorii germani de carne de porc au ales sa reduca pretul de vanzare de la 1,5 EUR/kg la 1,2-1,1 EUR/kg, fapt care a influentat apoi intreaga piata internationala din domeniu. Pe de alta parte, posibilitatea pentru procesatorii romani de a vinde produse din carne de porc la preturi mai mari pe piata europeana ar putea sa le permita acestora sa scada pretul la alte produse, mai ieftine si care au cautare pe piata romaneasca. Procesatorii romani au acum sansa de a-si vinde o parte din productie pe piata Uniunii Europene, fapt care este un castig indiscutabil pentru aceste firme. Ei isi vor putea valorifica productia la preturi mai bune, pe piete mai scumpe. Prin urmare, ar putea ca in cazul produselor comercializate pe piata interna, sa isi permita sa practice preturi mai mici decat in prezent, realizand totusi profit., arata Mihai Visan directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii. Sectorul carnii de porc din Romania si in special cel a crescatorilor de porci a mai avut de suferit si din cauza pierderii de catre Romania a subventiei pentru porc, incepand cu 2009: Din cauza unui diferend dintre Romania si Comisia Europeana subventiile pentru sectorul de crestere a porcinelor au fost oprite. In acel moment, eu am fost fortat sa-mi inchid ferma de 18.000 porci. De-abia din 2011, s-au acordat alte subventii in domeniu pe partea de biosecuritate si bunastarea animalelor", arata Radu Timis. Problema subventiilor este una care va pune presiune asupra domeniului si in viitor, cu implicatii directe in ceea ce priveste pretul de comercializare al carnii de porc. Din pacate, statul roman nu gaseste caile si modalitatile de a sprijini acest sector, ceea ce ii pune in dezavantaj pe fermierii romani in raport cu cei din alte state membre ale UE. Gheorghe Caruz arata de exemplu ca in vreme ce fermierii germani beneficiaza de importante subventii ascunse, in Romania, se acorda doar o subventie pentru bunastare, care in fapt nu este altceva decat o cheltuiala pe care eu fermier o recuperez si nu un sprijin real pentru productie. Problema se pune si mai acut cu cat, in 2014, sistemul de ajutoare destinate sprijinirii sectorului de crestere a porcinelor se va modifica, iar Romania nu pare sa aiba nicio parere in aplicarea sau nu a unor masuri care sa ii avantajeze si pe fermierii romani. Sacrificarile de porcine in abatoare in perioada 2007-2010 Numar capete sacrificate Greutatea in viu (tone) Greutatea medie (kg) Greutatea in carcase (tone) 2010 2.900.927 309.187 106,6 234.194 2009 2.887.742 295.105 102,2 222.167 2008 2.479.694 250.790 101,1 184.267 2007 2.117.871 221.229 104,5 162.250 Sursa: Institutul National de Statistica Greutatea suinelor destinate sacrificarii pentru consum (greutate in viu – total) – tone 2010 553.000 2009 585.000 2008 605.000 2007 642.000 Sursa: Institutul National de Statistica