Farm

213

Roboții de muls, investiții aducătoare de profit

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Peste tot în lumea normală, un număr tot mai mare de proprietari de de ferme de lapte utilizează roboții de muls. În acest mod, în afară de colectarea laptelui mult mai eficient și mai sigur, aceștia pot oferi în orice moment o imagine mult mai bună și mai precisă despre sănătatea și comportamentul vacilor de lapte, prin colectarea multitudinii de date detaliate în timpul procesului de muls. Iar, acest lucru se traduce prin productivitate foarte ridicată, diminuare a costurilor de producție și realizarea de profituri mari și constante.”Obținerea bomboanei”   După cum știe orice fermier, instalațiile semi-automate de muls au fost introduse în ferme acum zeci de ani. Dar, și așa, de fiecare dată, este nevoie de cel puțin un om pentru a executa toate operațiunile, inclusiv cele de curățare a ugerului și a mameloanelor.  În plus, fiecare atașare sau detașare a aspersoarelor se traduce în timpi care prelungesc durata de mulgere a unei turme. Însă, prin dotarea fermelor cu instalații robotizate, se elimină intervenția umană: La punctul de mulgere nu sunt decât animalul și mașina.   Iată cum funcționează sistemul: vacile sunt învățate să se aștepte la o portie de furaj special, atunci când intră în aparatul de muls. Atunci când o vacă decide că dorește ”tratarea”, ea va face drum spre robot. Marcia Endres, profesor de Științe lactate din cadrul Facultății de Zootehnie din cadrul Universității din Roterdam, a numit aceast moment ”obținerea bomboanei”, adăugând:   ”Odată ce vaca a trecut dincolo de poartă, aparatul scanează un tag de identitate atașat și distribuie unele furaje. În timp ce vaca se furajează, sistemele robotizate îi scanează ugerul, folosind fie un laser, o cameră 3D, sau o combinație a celor două, localizând tetinele pentru a atașa cupele de muls. Odată ce găsește ugerul de câteva ori la rând, conformația și amprenta ugerului acelei vaci este stocată în memoria computerului central, astfel încât, ulterior, sistemul va identifica mult mai ușor și mai repede mameloanele, atașând aspersoarele”.   Scump, dar merită!   E drept, mașinile robotizate sunt scumpe. Prețul lor poate începe de la cca 160.000 de euro, pentru o unitate care poate mulge 60 de vaci pe zi. Dar, de obicei, aceste instalații ”level entry” necesită retehnologizări și adaptări, în cazul în care efectivul de animale crește. Însă, în occident, cele mai multe ferme mijlocii au între 120 și 200 de vaci, astfel încât costul total poate ajunge până la cca 500.000 de euro.   Dar, aceste instalații robotizate sunt considerate investiții. În acest mod, nu numai că fermierul poate executa alte lucrări, în timpul mulsului, fără a fi nevoit să angajeze un ajutor suplimentar, dar poate fi mult mai flexibil cu programul lui zilnic.   Cu toate acestea, ceea ce intrigă cu adevărat, este ceea ce roboții ne pot învăța despre comportamentul vacilor. De exemplu, specialiștii Universitpții din Roterdam au colectat date de la 52 de ferme diferite din Olanda și Danemarca, toate fiind echipate cu roboții de muls. După cum am menționat, roboții colectează date de la fiecare vacă în parte, de fiecare dată când sunt mulse, iar vacile pot fi mulse până la patru ori pe zi, atunci când fiecare exemplar dorește. Iar, datele oferă toate informațiile necesare, de la cât de mult lapte produc, la cât de multă hrană mănâncă, de la date privind calitatea laptelui, la cele mai mici elemente de sănătate a animalului.   Apoi, din moment ce vacile aleg momentul când trebuie mulse (în mod tradițional, toate vacile sunt adunate și mulse în același timp), ele sunt interesate de ”propria persoană”, uitând de restul turmei. ”Animale mai tinere, care au fost la prima naștere, au fost un pic mai timide la mulgere? Vor să se detașeze de vacile mature? Există concurență, în alegerea momentului mulgerii? Există o rutină? Se formează grupuri de bovine care vin în grup, pentru a fi mulse, doar pentru că s-a întemeiat o oarecare legătură de afinitate între exemplare?”, s-a întrebat Endres. Și tot ea a spus, pe baza datelor analizate, că toate aceste întrebări și-au găsit răspunsuri afirmative, fapt care poate determina îmbunătățirea întregului ciclu tehnologic al creșterii vacilor de lapte din ferme.   Nu s-a putut însă spune, cu dovezi științifice, dacă vacile crescute liber, față de cele aflate în stabulație, au dat o producție mai mare, în condițiile utilizării roboților de muls. În sine, absența acestui răspuns ar proba, în opinia lui Enders, faptul că bovinele aflate în stabulație ar fi la fel de fericite precum cele crescute pe pășune. Însă, ce este cel mai important, este răspunsul unanim al fermierilor care au intrat în programul de studiu: performanțele fermelor și profiturile au crescut substanțial!   Pe când și în România?   Pe când și în România, așa ceva? Da, sunt câteva ferme care sunt dotate cu roboți, dar numărul acestora este foarte mic. Din câte cunoaștem, sunt doar trei sau patru. Însă, toți specialiștii din domeniu afirmă că, fără trecerea la o producție modernă, științifică, soarta fermelor de lapte din România ar fi pecetluită în viitorul apropiat sau mediu.   Fără investiții masive în cele mai noi tehnologii, fermierii români nu vor putea să țină pasul cu producătorii de lapte din occident. Pentru aceasta, însă, sunt necesare fonduri, iar programele de finanțare referitoare la achiziția de echipamente și utilaje trebuie nu doar eficientizate, ele trebuie să își găsească și absoluta coerență în aplicare, fără a împovăra fermierii cu rate imposibil de plătit.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2