308
Potrivit Eurostat, în 2021, România s-a clasat pe locul al treilea în Uniunea Europeană, privind consumul de materii prime pe cap de locuitor. Însă, până la a ne referi la țara noastră, iată câteva date generale.
Consum în creștere
În 2021, consumul intern de materiale al economiei UE a fost de aproximativ 14,1 tone de persoană, în creștere cu 4% față de 2020 (13,6 tone de persoană).
Mineralele nemetalice au reprezentat mai mult de jumătate din consumul intern de materiale (53%) în 2021, biomasa pentru aproape un sfert (23%), materialele energetice fosili pentru aproape o cincime (18%) și minereurile metalice pentru 6%.
Aceste informații provin din datele privind fluxurile de materiale și productivitatea resurselor publicate de Eurostat, pe baza informațiilor cuprinse de Statistics Explained despre conturile fluxului de materiale și productivitatea resurselor, statisticile productivității resurselor și importurile și exporturile fizice.
O analiză a consumului casnic de materiale pe categorii de materiale transmite importanța relativă a diferitelor materiale și potențialul lor de reutilizare, recuperare sau reciclare. De-a lungul timpului, modelele de consum ale acestor categorii de materiale au evoluat diferit.
De la începutul mileniului, consumul intern de materiale a scăzut de la peste 15,4 tone de persoană la aproximativ 14,1 tone de persoană în 2021.
Impactul crizei sanitare
Consumul de biomasă a rămas destul de stabil în această perioadă, spre deosebire de consumul de minereuri metalice și minerale nemetalice, care au fost atât puternic influențate de criza financiară și economică din 2008-2009, cât și de măsurile luate ca răspuns la COVID-19. pandemic.
În special, consumul de minerale nemetalice a fost mai puțin afectat de pandemia COVID-19 decât consumul de minereuri metalice.
Între timp, consumul de materiale energetice fosili a scăzut treptat în ultimele două decenii, reflectând emisiile reduse de CO2. Cu toate acestea, 2021 a înregistrat o creștere mică față de scăderea semnificativă înregistrată în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19.
Nivelul consumului intern de materiale a variat semnificativ în statele membre ale UE: de la 7 tone de persoană în Țările de Jos, la 35 de tone de persoană în Finlanda în 2021.
Variabile de luat în calcul
Consumul intern de materiale din fiecare țară este influențat de dotările naturale cu resurse materiale, care pot constitui un element structural important al fiecărei economii. În plus, consumul principalelor categorii de materiale a variat, de asemenea, între statele membre ale UE.
În 2021, consumul de minerale nemetalice a variat de la 2 tone de persoană în Olanda până la 23 de tone de persoană în România.
Diferențele dintre țări pot fi rezultatul nivelurilor variate de activități de construcții (investiții), densităților populației și dimensiunilor infrastructurilor de transport, cum ar fi rețelele de drumuri.
Consumul de biomasă a variat de la o tonă de persoană în Malta la 8 tone de persoană în Irlanda. Economiile cu un consum ridicat de biomasă sunt adesea specializate în producția de lemn (Finlanda) sau în anumite producții de animale (Irlanda, Danemarca).
Consumul de energie fosilă a variat de la o tonă de persoană în Letonia la 8 tone de persoană în Luxemburg.
Despre România
După cum putem observa în graficul din deschiderea acestei știri, România are cel mai mare consum de minerale nemetalice, adică, de cca 23 de tone pe cap de locuitor. O mare parte dintre acestea le reprezintă fertilizatorii utilizați în agricultură.
Și atunci, merită să ne întrebăm: Cât de ”curată” e producția agricolă a acestei țări? Cum pot explica femierii României aceste date oferite de Eurostat?
Nu, cumva, de fapt, atât agricultura țării noastre cât și Industria alimentară sunt foarte înapoiate din punct de vedere tehnologic?
Întrebarea vine firesc, de vreme ce, iată, Olanda are cel mai mic consum de acest gen, dar și cea mai mare producție de alimente din Uniunea Europeană, fiind totodată cel mai amre exportator de produse alimentare.
Și dacă răspunsul va fi în defavoarea fermierilor români, merită să mai punem o întrebare: Când vom înceta să ne mințim că noi suntem cei mai buni, mai frumoși, mai cu moț?