Piaţa cărnii proaspete a fost influenţată în mod negativ de câteva cauze semnificative, cea mai importantă fiind păstrarea aceluiaşi TVA exagerat de mare, ceea ce a lovit, atât în producători, cât şi în consumatori. La această piatră de moară legată de picioarele industriei cărnii, s-au mai adăugat costurile ridicate de producţie,  intrarea în faliment a multor ferme, şi, nu în ultimul rând, preţul mare, de la raft, al produselor.

Private label deține o cotă de 20 % România a înregistrat, anul trecut, un excedent de 514,3 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu aproape cu 60% faţă de soldul pozitiv de 324,9 milioane de euro obţinut la finele lui 2013. Astfel, 2014 este cel de-al doilea an cu balanţă pozitivă în comerţul cu produse agroalimentare. Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produse agroalimentare din 2014 s-a majorat cu 10,7%, în timp ce exporturile către ţările terţe au scăzut cu 0,3%. Achiziţiile din statele membre UE au crescut cu 3,2% iar cele din ţări terţe s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2013.   Datele RetailZoom arată că, in IKA, atât ca volum, cât şi ca valoare a vânzărilor, carnea de pui deţine locul fruntaş în preferinţele consumatorilor, cu 44% volum de vânzări. Pe locul doi în top se află carnea de porc, cu 35%, carnea de vită înregistrează un procent anemic de 5, iar curcanul, de abia 3%. Precizăm că în categoria “altele” , unde se înregistrează 9%, intră produse precum: porc-vită, organe de vită, mixuri, organe de porc, miel, oaie, raţă, organe de curcan, berbecuţ etc.   După modul de prezentare al produsului, pieptul dezosat de pui şi puiul grill îşi adjudecă primele două locuri în Top 5. Sortimentaţia fiind extrem de dezvoltată, din perspectiva modului de prezentare a cărnii refrigerate, ponderea cea mai mare este deţinută de segmentul “altele” (aproximativ 70%), din care menţionăm: ceafa cu/fără os, ficat, aripi, burtă de vită, carne de lucru, piept cu/fără os, tacâmuri de pasăre, gulaş, rasol etc. În totalul vânzărilor, ca valoare, mărcile proprii deţin, cumulat, aproape 20%. Consumul de carne de pui şi porc a rămas relativ constant şi nu se întrevăd schimbări semnificative, carnea de porc şi de pui rămânând printre preferinţele consumatorului român, din raţiuni strict financiare, acestea fiind şi cele mai ieftine produse de carne.   Micii româneşti au crescut exporturile! Carnea de vită are însă cel mai mare potenţial de creştere, de la aproximativ 8 kg per capita, în prezent, către un nivel al mediei din Uniunea Europeană, de aproximativ 15 kg. Acest lucru se va petrece treptat, pe măsura creşterii veniturilor şi a educaţiei de consum.  Este important de subliniat faptul că, 85% din carnea de pasăre comercializată este refrigerată, portofoliul de produse înglobând şi carcasa de pui, dar în special carnea tranşată şi piesele dezosate, prezentate în ambalaje diverse ca natură şi gramaje, în funcţie de clienţii cărora li se adresează.   Îmsă, micii româneşti, intraţi  destulde recent în legalitate pe piața comunitară, asigură 30% din vânzările la intern şi la export ale procesatorilor. Sectorul de carne din România a răsuflat uşurat după ce experţii UE au dat undă verde  folosirii bicarbonatului în compoziţia mititeilor autohtoni.  Intraarea în legalitate a micilor are o miză uriaşă, câtă vreme o treime din cifra medie de afaceri a procesatorilor este asigurată de acest produs. La nivelul marilor producători, micii înseamnă până la 10% din cifra de afaceri pe piaţa internă şi 30% din exporturi.   Dar există foarte mulţi producători la care această pondere creşte spre 70% sau procesatori specializaţi, care sunt profilaţi 100% pe mititei, astfel că media generală ajunge undeva la 30%, arată estimările industriaşilor. În acest an, evoluţiile bursiere ale cotaţiilor la carne justifică previziunile pentru stabilitate şi chiar pentru o uşoară scădere a preţurilor, astfel că principalii factori de influenţă rămân taxele. Mezelurile nu au înregistrat creșteri serioase   Ştefan Pădure, preşedinte APAR susţine că este foarte greu să ai, în România de azi, date exacte privind structura şi evoluţia vânzărilor de produse şi preparate din carne. Şi acest lucru se explică prin faptul că “piaţa neagră nu e fiscalizată, deci nu avem informaţii”. Ştefan Pădure spune însă că nici datele statistice elaborate de INS nu ar fi în concordanţă cu cifrele pe care le au firmele din industrie. “Părerea mea este că toate mişcările din acest sector le putem simţi din piaţă, luând pulsul pieţii”.   Preşedintele APAR susţine că “vânzările au fost la acelaşi nivel, în cazul preparatelor din carne. Dar se observă o creştere a comerţului intra comunitar (piaţa UE). În schimb, foarte bine a reuşit să penetreze piaţa, carnea de pui, aceasta fiind vândută în comerţul modern (reţelele mari de magazine). La carnea de pui, investiţiile sunt integrate şi suntem foarte competitivi, mai ales în cazul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi pieptul de pui. În ceea ce priveşte carnea de porc, aceasta are avantajul că se şi exportă bine în spaţiul comunitar. Mă refer aici la muşchiuleţ, file de porc. Dar acesta este avantajul pieţelor tranşate.   Cât priveşte vânzările de mezeluri, acestea nu au înregistrat creşteri semnificative, ci doar se poate vorbi de o schimbare a ierarhiei în piaţă, ierarhie care vizează primul loc la volumul de vânzări sau primul loc în ceea ce priveşte calitatea. Aşteptăm modificări majore ale pieţii de consum şi trecerea la economia “pe alb”, după scăderea TVA-ului. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, evaziunea nu se înregistrează la frigidere, la electrocasnice, ci în special la bunurile care se consumă în fiecare zi. Asta-i realitatea!   Însă marele avantaj al României este că există o rezervă de creştere. În Europa, consumul de carne şi preparate de carne este de 90 kg pe an, în timp ce, în România, consumul este de doar 58kg. Deci, este limpede că există o rezervă de creştere, prin scăderea preţului. În momentul de faţă, oamenii nu consumă mai mult, pentru că nu-şi permit, nu pentru că nu vor! Dar, dacă vom avea o scădere de 15%  a preţului, iar asta doar din aplicarea TVA-ului, atunci se va înregistra şi o creştere a volumului de vânzări. Important este ca oamenii de afaceri implicaţi în acest bussines să înţeleagă următorul lucru: cine riscă acum va câştiga!   De abia în acel moment vom putea vedea cine nu este “aritmetician” şi de la noi, din bussines. Cine gândeşte şi va aplica un sistem vizionar, va avea un câştig important şi va schimba ierarhiile. Dar, asta numai pe o piaţă aflată într-o creştere sănătoasă, organică. Aşa că, în ceea ce priveşte situaţia pieţii de carne, nu pot să fiu decât optimist. Slavă Domnului că românul este carnivor de felul lui, acum o să înceapă şi sezonul grătarelor şi a mititeilor, iar asta va însemna o creştere normală a volumului de vânzări.   În ceea ce priveşte tendinţa de vânzare a preparatelor din carne, aceasta este în scădere, ceea ce duce la eficientizarea costurilor. Şi acest lucru este normal, dacă vă uitaţi în Europa, unde se află câteva produse de preparate de carne, pe raft, şi nu au, ca la noi, zeci de mii de feluri de cârnaţi sau crenvusti, fiecare cu altă denumire, dar, de fapt, cam acelaşi produs. Noi nu ar trebui decât să aplicăm ceea ce vedem afară, la vecinii noştri”, a mai spus Ştefan Pădure.   Vladimir Mănăstireanu: “Tendinţa duce spre preparatele crud/uscate”   Vladimir Mănăstireanu, Director Executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) susţine că, din informaţiile pe care le deţine, piaţa mezelurilor înregistrează o uşoară creştere. “Referitor la tendinţele privind preparatele din carne, analizele anilor 2013, 2014 şi primul trimestru din 2015 ne arată că,  pe primul loc în vânzări se află salamurile cu o fluctuaţie sensibilă în scădere, faţă de anul 2013, dar la un procent ridicat de peste 35%. O creştere a vânzărilor se înregistrează pentru preparatele crud/uscate, cele fierte/afumate (parizer, cremwurşti) şi specialităţi (bacon, kaizer, costiţă afumată etc).   În ceea ce priveşte piaţa produselor din carne, aceasta înregistrează o constanță relativă, în evoluţia de la un an la altul, cu tendinţa foarte uşoară de creştere valorică. Astfel, prin monitorizarea comerţului modern din România (aprox 65%) piaţa de mezeluri este relativ constantă în volum şi în uşoară creştere (3-4%) la nivel de valoare, ceea ce este de înţeles, având în vedere evoluţia preţurilor, atât la materia primă, cât şi la auxiliare. Oricum, tendinţa pieţei este de orientare spre preparatele crud/uscate.   Referitor la carnea proaspătă şi congelată, dl. Mănăstireanu ne-a pus la dispoziţie datele următoare:  

Precizăm că aceste date sunt colectate din analiza internă a CRIS-TIM şi din evaluarile Nielsen pe zona de IKA.