Companiile din România sunt preocupate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, potrivit studiului Deloitte CFO Survey România 2023, realizat la sfârșitul anului trecut în rândul a peste 120 de directori financiari din țara noastră.

Studiul relevă o deteriorare accentuată a așteptărilor directorilor financiari din România privind creșterea economică, doar 17% dintre participanți considerând că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut.

Majoritatea directorilor financiari chestionați (57%) se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce, pe de altă parte, denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, conform căreia aproape trei sferturi (73%) dintre participanți se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an.

Mai mult de jumătate (55%) dintre directorii financiari din România consideră că deteriorarea condițiilor economice va duce la creștereașomajului anul acesta, față de doar o treime (33%) anul trecut, dar, și în acest caz, schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).

Aproape două treimi (63%) dintre directorii financiari din România se așteaptă ca inflația să crească și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare care au determinat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor, ce a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum.

Așteptările locale sunt în concordanță cu rezultatele la nivelul regiunii (70% dintre respondenți), dar procentele sunt mai mici decât anul trecut, când peste 90% dintre directorii financiari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri. Așteptările privind nivelul inflației pentru România aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.

„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică,ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației.

Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special cu forța de muncă (94%), din cauza presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele inflației ridicate, cu producția și cu livrarea de servicii (90%), cu transportul și cufinanțarea (88% fiecare). Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe profit, aspecte care indică percepția unei stabilități fiscale.

Mai mult de jumătate (55%) dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca apetitul pentru riscaldirectorilor financiari să fie scăzut. Marea majoritate a acestora (86%) consideră că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari, atitudine valabilă pentru companiile din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.

Spre deosebire de situația din Europa Centrală, cel mai mare riscpentru directorii financiari din România rămâne lipsa de angajați calificați (63%), urmat de reglementările tot mai numeroase (32%), reducerea cererii interne (31%), previziunile privind evoluția economiei (25%), riscurile geopolitice (23%) și fluctuațiile de curs valutar (20%). La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari (45%).

În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști cu privire la evoluția veniturilor companiilor (69% se așteaptă ca acestea să crească), peste 40% estimează o scădere a marjelor de profit operațional.

Creșterea dobânzilor a redus apetitul companiilorpentru creditarea bancară, conform studiului. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune. Sursele interne de finanțare rămân preferateledirectorilor financiari din România (54%).

Primeletrei priorități aledirectorilor financiari din România rămân reducerea costurilor (27%), creșterea organică (23%) și digitalizarea (11%), urmate de extinderea pe noi piețe (10%). La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). Digitalizarea este, de asemenea, o prioritate de top pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.

Studiul Deloitte CFO Survey România 2023 a fost efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări - Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.