131
Pentru sectoarele cărnii și laptelui, preferințele consumatorilor sunt unul dintre cei mai importanți factori.
Comportamentele consumatorilor și convingerile lor cu privire la carne și produsele din carne, precum și la lapte și produsele lactate, se bazează pe produsul în sine și pe caracteristicile individului.
În general și indiferent de caracterul lor tradițional și statutul social stabilit, mai nou, aceste produse au o imagine negativă în general, deoarece este relația dintre animalul viu, practicile de manipulare și condițiile de sacrificare, prezența sângelui, problemele de mediu și preocupările religioase, ideologice, etice sau morale.
În mod paradoxal, toți acești factori negativi ai cărnii par să aibă un efect limitat asupra consumului, posibil ca urmare a cunoștințelor scăzute ale consumatorilor, după cum reiese din două studii pe care le cităm în analiza de față, unul, cel referitor la carne, ”The Future of Meat Industry”, realizat de analiștii de la Universitatea din Mannhaim și cel de-al doilea, ”A Vison of Milk Industry”, realizat de Arla.
Consumul de carne: trecut, prezent, viitor
În întreaga lume, cel mai mult se consumă carnea de porc (15,8 kg/capita/an), urmată de carnea de pasăre (13,6 kg/capita/an), carnea de vită (9,6 kg). / cap de locuitor/an) și în final carne de oaie și capră (1,9 kg/capita/an). Consumul de carne pe cap de locuitor este de 80 kg în țările dezvoltate și de 27,9 în țările în curs de dezvoltare, pentru o medie mondială de 38,7 kg. Este ușor de observat că există diferențe majore în ceea ce privește consumul de carne atât în ceea ce privește cantitatea, cât și tipul acesteia.
Tiparele globale privind consumul de carne s-au schimbat de-a lungul timpului. În 1950, carnea de porc și vită erau dominate în totalitate, iar păsările de curte era a treia. Din 1950 până în 1980, producția de carne de vită și porc a crescut mai mult sau mai puțin rapid.
Apoi, în 1990, producția de carne de vită în întreaga lume a crescut de la 19 milioane de tone în 1950 la 53 de milioane, dar nu a fost extinsă mult după aceea. În plus, datorită eficienței mari de conversie a cerealelor pentru carnea de pui decât carnea de vită, producția mondială de păsări a crescut în timp, depășind carnea de vită în anul 1997.
În 2005, în întreaga lume au fost produse 245 de milioane de tone de carne, din care 30,8% era carne de rumegătoare, în principal carne de vită. Se estimează că consumul de carne va experimenta o oarecare decelerare ca urmare a creșterii consumului pe cap de locuitor în China și Brazilia.
Se estimează că cererea de carne în lumea în curs de dezvoltare va crește de la 65 de milioane de tone în 1995 la 170-200 de milioane de tone în anul 2020. De asemenea, conform unui raport al Băncii Mondiale, cererea de carne pe glob este estimată să crească cu 56% între 1997 și 2020.
Potrivit FAO, consumul de carne în anul 2030 ar putea ajunge până la 100 kg de persoană pe an în țările dezvoltate. După cum a prevăzut compania de cercetare de piață Fiala, cantitatea totală de consum de carne în întreaga lume ar putea fi cu 72% mai mare în 2030 decât cea consumată în 2000, urmând modelele actuale de consum.
A existat o creștere semnificativă a consumului de carne în unele țări precum Brazilia și China, chiar dacă nivelurile sunt încă sub nivelurile de consum din țările dezvoltate.
Ce va fi?
Consumul de carne pe cap de locuitor în țările dezvoltate este de așteptat să crească cu 14% în anul viitor, până în 2050, dar aceasta include toate țările cu un consum relativ scăzut, cum ar fi țările din fosta Uniune Sovietică. Din acest motiv, cererea totală de carne este estimată să crească cu 1,3% p.a. până în anul 2050.
În plus, este de așteptat ca, în 2050, consumul de carne să crească moderat, iar acest lucru va avea loc creșteri în mare măsură la carnea de porc și în special la păsările deoarece acestea au cicluri de reproducere mai eficiente și mai scurte decât rumegătoarele.
Potrivit IFPRI, se estimează că un consum anual de carne pe cap de locuitor va crește, în medie, de la 90 kg/persoană pe an la peste 100 kg între 2000-2050 în țările cu venituri mari și de la aproximativ 25 la aproape 45 kg/persoană pe an în țările cu venituri mici. țări cu venituri în același termen.
Anual, pe tot globul, producția de carne este estimată să se dubleze de la 229 de milioane de tone în 1999-2001 la 465 de milioane de tone în 2050, cu excepția cazului în care politica a indus schimbări de tendință.
Cea mai mare parte a acestei creșteri este de așteptat să aibă loc în țările cu venituri medii sau mici. Conform lui N Alexandratos et al., este de așteptat să crească cu 72%, 110% în carnea de bovină și respectiv carnea de ovine, până în 2050 față de 2000.
Chiar și cu implicații mari de mediu și etice, consumul de carne este proiectat să crească în viitor. Cu toate acestea, unele dintre cercetări au o idee opusă față de aceasta, deoarece numărul tot mai mare de vegetarieni pe tot globul și alți factori în țările industrializate.
Majoritatea studiilor despre proiecțiile consumului de carne se bazează pe o logică simplă că atunci când câștigurile cresc și consumul de carne crește, deoarece este de obicei considerat un bun normal. Totuși, situația inversă ar putea avea loc în lumea viitoare din cauza comportamentelor consumatorilor și poate din motive politice.
Ideile consumatorilor despre produsele din carne pentru astăzi și viitor
Comportamentele și ideile consumatorilor despre produsele din carne sunt subiect de importanță critică pentru industria cărnii, deoarece ea are efect direct asupra rentabilității industriale. O mulțime de studii au rezultat că percepțiile consumatorilor asupra produselor din carne sunt complexe, dinamice și greu de definit.
Cu ajutorul dezvoltărilor științifice, profilul industriei cărnii pentru carne și produse derivate din carne a fost îmbunătățit pentru oameni din punct de vedere al siguranței, calității și stabilității produsului. Din păcate, industria cărnii are unele probleme importante în ceea ce privește percepția consumatorilor, în special în domeniile sănătății (nutriției), bunăstării animalelor și confortului.
Harrington a fost enumerate preocupările consumatorilor: etică, siguranța alimentară, nutriție și grăsimi, bunăstarea animalelor, lumea a treia, mediul și ingineria genetică, rămân valabile. În plus, într-un studiu realizat de Vinnari au fost studiate posibile lucruri care ar putea avea impact asupra consumului viitor de carne.
Cele mai importante atribute pe care consumatorii le acordă cărnii sunt gustul, raportul calitate-preț și sănătatea. Consumatorii doresc să consume produse din carne sănătoase, obținute de la animale crescute în mod durabil. De asemenea, se dorește să aibă încredere că alimentele sunt fabricate respectând propriile standarde etice.
Carnea modificată genetic și carnea de cultură
Se estimează că dezbaterile privind produsele naturale și ecologice în ceea ce privește calitatea și siguranța acestora sunt menținute în rândul consumatorilor. Cu toate acestea, comportamentele legate de carnea modificată genetic sunt clare. De exemplu, într-un sondaj efectuat în formatorii de opinie din UE de către Grunert sugerează că nimeni nu poate gândi pentru consumul de animale transgenice.
Recent, consumatorii au dorit să consume produse din carne mai sănătoase, care au unele caracteristici speciale, cum ar fi scăderea nivelului de grăsime, colesterol, conținut redus de clorură de sodiu și nitriți, compoziția îmbunătățită a profilului de acizi grași și ingredientele care îmbunătățesc sănătatea sunt în creștere rapidă la nivel mondial.
Aceste cerințe sunt capabile să ofere oportunități mari pentru industria cărnii. În principiu, producția de carne in vitro ar putea fi efectuată cu celule stem de la diferite specii, inclusiv animale care nu sunt utilizate în prezent pentru producția de carne.
Viitorul cărnii de cultură depinde în mare măsură de opinia consumatorilor despre produs. Studiul Vinnari a demonstrat efectele unor factori care ar putea atrage consumul de carne în viitor. Este mai probabil ca consumatorii să accepte o nouă aplicație sau tehnologie dacă au opțiunea de a o accepta sau de a o respinge.
Din acest motiv, nu numai pentru azi, ci și pentru viitor, companiile ar trebui să fie atente la informațiile etichetelor de pe ambalaje. De exemplu, companiile ar trebui să adauge nu numai valorile nutriționale ale cărnii, ci și dacă carnea a fost produsă folosind o tehnologie sau o metodă nouă (de exemplu, modificată genetic, artificială etc.) pe etichetă.
Utilizarea informațiilor corecte de pe etichete nu reprezintă doar o situație etică, ci este și una dintre cheile de rezolvare a problemelor de siguranță ale consumatorilor. În acest aspect, companiile ar trebui să fie clare pentru a oferi informații despre produsele lor pentru azi și viitor.
Schimbarea obiceiului de consum
Schimbarea condițiilor de viață și obiceiurile alimentare sunt modificate. De exemplu, oamenii sunt preferați să consume produse gata de utilizare, de exemplu, produse mai convenabile pentru a fi pregătite pentru a fi consumate. Este posibilă creșterea consumului de carne cu ajutorul tehnologiei, cum ar fi dezvoltarea de produse din carne mai puțin consumatoare de energie și dezvoltarea unor produse care au timpi de gătire mai mici.
Pe de altă parte, unele dintre evoluțiile tehnologice pot avea un efect negativ asupra consumului de carne. De exemplu, dezvoltarea cărnii de cultură, dezvoltarea de noi surse de proteine, altele decât carnea și dezvoltarea procesării și ambalării (scăderea cantității de carne inutilizabilă).
Chiar dacă nivelul consumului de carne în țările industriale se poate apropia de nivelul său de saturație, oamenii din aceste țări au anumite cerințe diferite, cum ar fi carnea fără aditivi sau reziduuri chimice, expuși la procesare minimă, convenabil și care necesită puțină pregătire, sigure şi economice.
Din aceste motive, se așteaptă ca evoluțiile tehnologice pentru industria cărnii să răspundă acestor tipuri de cerințe în viitor. Pe de altă parte, pe piață sunt disponibile diferite produse sub formă de grăsimi reduse, consumatorii sunt doritori să prefere produse mai sănătoase, dar nu li se dorește să plătească bani pentru produse a căror aromă sau gust s-a schimbat semnificativ.
Din acest motiv, ar trebui să fie atent că în timpul dezvoltării unui produs pentru industria cărnii, proprietățile de aromă și aromă trebuie protejate. Alte tendințe ale pieței care nu au legătură cu sănătatea și nutriția sunt bunăstarea animalelor și trasabilitatea produselor.
Se așteaptă ca sistemele pentru bunăstarea optimă a animalelor să fie și mai importante, iar sustenabilitatea nu va mai fi doar o tendință de consum, ci și o licență de funcționare. Pe scurt, viitorul câmp de luptă în industria cărnii este de așteptat să fie o arenă constând în eficiența mediului, utilizarea optimă a materiilor prime, eficiența producției și produse din carne sănătoase, se indică în raportul citat.
Problemele de mediu și bunăstare
La rândul său, studiul realizat de Arla pe segmentul laptelui, relevă faptul că majoritatea europenilor (94%) au considerat protecția și bunăstarea animalelor de fermă ca fiind importante. Acest lucru se va reflecta într-un segment de piață în creștere bazat pe durabilitate. Consumatorii și cetățenii formează piețele la care sectorul lactatelor trebuie să răspundă și în care își vinde produsele.
Împreună cu aceasta, există o îngrijorare din ce în ce mai mare că consumul de carne și produse lactate în Europa depășește nivelurile recomandate stabilite în orientările alimentare naționale.
Există o tendință tot mai mare în unele segmente ale societății către reducerea consumului de proteine animale (carne redusă și consumul de lactate), în special în rândul generațiilor tinere. Diversificarea produselor ar putea duce din nou la deschiderea de noi piețe, sprijinind tranziția la durabilitate a sectorului lactatelor.
Acest lucru este cuplat cu o cerere mondială în creștere pentru carne și produse lactate, determinată de creșterea populației și a veniturilor în afara Europei, cererea în creștere de carne și lactate având loc în Asia, Africa și America de Sud.
O mai mare claritate cu privire la dietele durabile și nutritive, precum și rolul produselor lactate în aceste diete, va oferi din nou asigurări sectorului și investitorilor, ajutând în același timp la prioritizarea producției de produse de înaltă calitate, hrănitoare și durabile.
Provocări
Există unele provocări care apar în dezbaterea privind viitorul sectorului zootehnic, dar consensul asupra răspunsului este neclar. Evidențierea acestor probleme este să le recunoaștem ca fiind importante și să căutați colaborare sau cercetări suplimentare în răspunsul lor.
Viziunea și acțiunile propuse urmăresc să fie neutre din punct de vedere tehnologic, dar, în schimb, articulează ceea ce trebuie să se schimbe, fără a prescrie neapărat cum ar trebui să aibă loc această schimbare, mai ales dacă unele dintre modificările propuse se bazează pe anumite tipuri de tehnologii.
Există o presiune din ce în ce mai mare a publicului de a reduce numărul de animale, ca răspuns la asocierea acestora cu emisii mari de gaze cu efect de seră (GES) alături de alte impacturi negative asupra mediului. Acest lucru se întâmplă mai mult acum decât înainte, deoarece conștiința publică de mediu cu privire la amenințările climatice și biodiversitate începe să se concentreze asupra sectoarelor specifice.
Cu toate acestea, reducerea numărului de animale este doar un răspuns posibil la această provocare complexă. Numărul de animale se poate reduce ca urmare a diferitelor traiectorii de dezvoltare, prin câștiguri în eficiență, modificări ale cererii și alți factori, iar impacturile negative ale producției de animale ar putea fi abordate parțial prin alte mijloace.
Răspunsul la cerința climatică
Răspunsul la provocarea climatică trebuie să fie rapid și să includă toate mecanismele care conduc la reducerea emisiilor de GES și la îmbunătățirea mediului, permițând în același timp sectorului să se adapteze, atât la climă, cât și la noul loc al sectorului în societate.
Va fi necesar un răspuns de parteneriat, cu toți consumatorii, industria, factorii de decizie politică și alte părți interesate. Cert este însă că orice răspuns trebuie să ia în considerare viitorul pe termen lung al sectorului, să evite blocarea sistemului și să minimizeze orice impact asupra mediului sau asupra bunăstării animalelor.
Produsele lactate sunt văzute ca parte a provocării supraconsumului de produse animale. Această provocare este de natură globală, cu grade diferite de supraconsum și subconsum la toate nivelurile. Presiunea asupra consumului vine în parte din numărul tot mai mare de consumatori conștienți de climă, dar și din motive de sănătate.
În timp ce laptele și produsele lactate pot fi o componentă a dietelor nutritive și durabile, cercetarea a ceea ce este o dietă durabilă, hrănitoare și sănătoasă rămâne neclară, fără a fi ajutată de lipsa unei definiții la nivelul UE. Supraconsumul oricărei componente dietetice poate fi problematic, iar compararea unei componente cu alta este nepractică.
Nevoia de echilibru
Oamenii au nevoie de un echilibru de nutrienți, grăsimi, carbohidrați și proteine în dieta lor. Modul în care acestea sunt livrate este rezultatul unor decizii culturale, economice și influențate de context. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că sectorul produselor lactate din UE va continua să răspundă pieței globale și, prin urmare, acest lucru înseamnă că abordarea consumului va necesita eforturi la nivel global.
Răspunzând acestor presiuni – și altor presiuni, sectorul produselor lactate va trebui să își justifice din ce în ce mai mult rolul în diete și să-și demonstreze relevanța și importanța într-un viitor durabil, pentru a fi sprijinit și recunoscut în tranziție.
În 2050, sectorul produselor lactate din UE va fi găsit echilibrul între cei trei piloni ai durabilității: de mediu, economic și social. Acest lucru va permite sectorului să funcționeze în siguranță în limitele planetei, satisfacând în același timp cerințele consumatorilor pentru produse sănătoase și durabile, susținute de standarde ridicate de bunăstare a animalelor.
Sectorul va fi profitabil, cu capitaluri proprii distribuite pe lanțurile de aprovizionare și valorice și cu un angajator important dintr-o gamă variată de medii în societate, care caută locuri de muncă într-un sector atractiv, echitabil și dezirabil, se arată în studiul citat. (Foto: Freepik)