Dupa cum informeaza aproinfo.ro, daca in urma cu 10 ani, topul primilor 10 crescatori de porci din Romania era dominat de investitori romani, in prezent situatia este cu totul inversata.

Aceasta rasturnare are loc pe fondul iesirii din piata a unor crescatori romani dar si a investitiilor cu capital strain. La prima vedere poate parea ciudat ca afacerile abandonate de romani devin o atractie pentru altii insa o privire in detaliu poate oferi cateva raspunsuri. Multi dintre producatorii romani nu au inteles sa isi alinieze tehnologiile de productie la cele moderne. Ei au ales subventia ca strategie pe termen lung ori subventia este un ajutor binevenit insa, din pacate, cu caracter temporar, ea avand scopul de a sprijini industria in perioade nefaste ori de a o pregati pentru o competitie libera bazata pe performanta. Insuficienta producatorilor romani in a alimenta marii procesatori constant cu cea mai buna carne, la cel mai mic cost, a determinat o crestere a importurilor de piese si carcasa. Desi exista o subproductie la nivel national, datorita acestor importuri masive, fermierii romani au avut dificultati reale in a-si desface marfa fiind nevoiti, de multe ori, sa scada pretul de vanzare sub costul de productie suferind pierderi importante si determinand in unele situatii chiar inchiderea unitatilor de exploatare. Pentru a produce cat mai eficient, fermierii romani ar fi trebuit sa se alinieze la parametrii fermelor de productie din Vest. Pentru exemplu: media porcilor vanduti/scroafa/an (parametru economic f. important) este de 25 in Vestul Europei pe cand in Romania media nationala se apropie de 19. Astazi, productia de porc s-a polarizat, in piata supravietuind numai fermieri ce au inteles sa produca sustenabil investind in tehnologie, genetica,nutritie, integrare. In acest context, in care fermierii romani incercau sa isi monteze o strategie adaptata la noile realitati ale pietei, investitorii straini observau miscarile din sector si probabil contabilizau oportunitatile unei investitii, oportunitati ce pleaca in primul rand de la dimensiunea pietei(22 mil locuitori) si raportul cerere – oferta; Romania produce mai putina carne de porc decat consuma, cca. 55% provenind din import fiind astfel necesara marirea capacitatilor de productie eficienta. O alta oportunitate consta in posibilitatea preluarii unor ferme de dimensiuni mari, proiecte ce in alte tari din Vest sunt greu de infiintat datorita restrictiilor severe de mediu ce urmeaza unei productii zootehnice super intensive. Potentialul agricol al Romaniei si achizitionarea de cereale mai ieftine au furnizat un alt argument favorabil. Probabil ca un alt considerent a fost si preocuparea politica constanta in a sprijini industria de profil fapt care semnalizeaza preocuparea Romaniei in aceasta directie. Printre investitorii straini care au vazut potentialul sectorului de crestere a porcului din Romania se numara danezi, americani, belgieni, italieni, portughezi, francezi, libanezi, englezi etc. Multi dintre ei au pus productia de porci in linia integrarii alaturi de productia vegetala si abatorizarea si prelucrarea carnii dand astfel plus valoare intregului lant. Cel mai probabil investitiile straine nu se vor opri aici iar Romani isi va putea dezvolta la maxim potentialul vegetal si cel zootehnic, devenind un important centru de productie si export.