Repers

240

Trebuie sa determinam cresterea consumului de carne de porc

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Ioan Ladosi Studii: Absolvent al Facultatii de Zootehnie din Cluj-Napoca. Titluri academice: Doctor in Biotehnologii aplicate in reproductia suinelor. Specializare in Management tehnic si de operatiuni la Universitatile Bristol si York din Marea Britanie. Stagii de perfectionare in marketing si vanzari la Universitatea Belmont, SUA si Ashridge University, Marea Britanie. Functii detinute: Manager pentru Europa de Est al companiei Genus, Director general la PIC Romania, Pesedinte al Patronatului Roman al Carnii de Porc.

La finalul anului trecut, in urma votului membrilor, conducerea Patronatului Roman al Carnii de Porc a fost preluata de un nou Consiliu Director prezidat de domnul Ioan Ladosi. Specialist de prima mana in domeniul suinelor, noul Presedinte al PRCP a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu in care a detaliat directiile de actiune a organizatiei pe care o reprezinta. Avem prea putine ferme de reproductie FDC: Stimate Domnule Presedinte Ioan Ladosi, la ce nivel se afla sectorul productiei de carne de porc din Romania?Ioan Ladosi: Daca e sa ne referim la productia de carne de porc, atunci, trebuie sa vorbim despre productia industriala sau, daca vreti, despre productia fiscalizata, nu despre porcii crescuti si sacrificati pentru autoconsum in curtile oamenilor de la tara. Realitatea e ca nu avem cum sa fim multumiti. Daca privim cifrele, situatia devine de-a dreptul alarmanta, pentru ca, in 2011, in abatoarele Romaniei s-au taiat putin peste 3 milioane de porci. Asta e foarte putin. Insa, mai ingrijorator este faptul ca doar 2 milioane dintre acesti porci s-au nascut si au crescut in ferme din Romania. FDC: Asta, poate, si din cauza structurii sistemului, pentru ca sunt destui care prefera sa importe purcei pe care sa ii creasca si sa ii vanda acelorasi abatoare.I.L.: Este adevarat, cam un milion de purcei au fost adusi din afara. Dar, trebuie sa ne intrebam: pana unde sau pana cand putem merge in directia aceasta? Pentru ca putem sa acceptam ca Germania sau Olanda sunt tari producatoare de purcei pentru Romania sau am putea sa identificam resurse pentru a produce acesti purcei in ferme autohtone, echilibrand astfel balanta comerciala a tarii cu cel putin 50 milioane de euro, cat au costat purceii adusi in 2011. Daca la aceasta cifra mai adaugam si cei peste 100.000 porci adusi din tarile UE direct in abatoarele romanesti asta inseamna un deficit comercial de inca 10-15 milioane de euro. FDC: Care sunt deficientele de ordin structural ale sectorului de productie?I.L.: Ca sa-si acopere consumul propriu de carne de porc, Romania ar trebui sa produca 7.5 milioane de porci anual. Cam jumatate din acest necesar provine din abatoarele autohtone, la care se adauga cele 200.000 tone de carne pe care o importam anual (adica inca 300 de milioane de euro) Ca atare, diferenta de 2 milioane de porci se regaseste probabil in gospodariile populatiei. Daca obiectivul strategic al Romaniei ar deveni producerea in tara a tot ceea ce consumam, doar suplinirea importului de carne ar necesita cresterea efectivului de scroafe cu peste 100.000 de capete Or, in ultimii ani, numarul de scroafe din fermele romanesti a scazut constant, ajungand la numai 130.000 de capete. A doua deficienta structurala este reprezentata de raportul actual dintre capacitatile actuale de productie din ferme si capacitatile de abatorizare, respectiv procesare. Daca luam in calcul cifrele facute publice, inseamna ca, in Romania sunt peste 500 de unitati care proceseaza carne de porc. Dintre acestea, aproximativ 110 sunt unitati in care se abatorizeaza porci. Pe de alta parte, aceleasi date oficiale ne spun ca numarul fermelor autorizate sanitar veterinar este de aproximativ 550. Ca atare, avem un raport aproximativ de o ferma la fiecare unitate de procesare, respectiv de 4 ferme la un abator Nicaieri in Europa nu exista un raport atat de dezechilibrat intre productie si procesare De altfel, acest aspect a fost remarcat cu surprindere chiar si de unul dintre cei mai mari procesatori din Europa, grupul Tonnies care, prin vocea managerului general a spus ca in Romania s-a investit mult prea mult in procesare si mult prea putin in ferme. FDC: Atunci, daca aceste 7 milioane de porci ar fi procesati, ar insemna un profit crescut pentru intreg lantul: producatori, procesatori, desfacere.I.L.: Desigur. Mai mult decat atat, daca am atinge acest potential, atunci, Romania ar putea deveni un actor pe piata internationala a carnii de porc. Vreau sa fiu bine inteles, atingerea obiectivului de 7 milioane porci produsi in Romania nu inseamna disparitia comertului cu carne, ci doar o pozitionare mult mai favorabila pe piata si redu­cerea deficitului comercial. Din pacate, viziunea ultimilor 20 de ani din zootehnia autohtona a fost una extrem de naiva: sloganul a fost sa producem, sa producem, sa producem Dar, inainte de a produce, trebuie sa te gandesti cui vinzi, sa iti identifici pietele, beneficiarii. Nu va fi usor sa exportam carne de porc FDC: Atunci, sa consideram prea optimiste previziunile privind exportul carnii de porc in acest an?I.L.: In primul rand, ar trebui sa facem o corectie de termeni. UE a fost de acord ca Romania sa comercializeze carne de porc produsa in fermele autohtone pe piata comunitara. Astfel, putem sa afirmam ca acest demers a deschis, cel putin teoretic, posibilitatea sa exportam si in afara uniunii din care facem parte. Insa, agrearea nu este atat de simpla. Sistemul canalizat propus si sustinut de autoritatea nationala veterinara e unul extrem de complicat. Pentru ca o unitate sau un complex de unitati de productie sa primeasca autorizarea, aceasta trebuie sa treaca printr-un set de furci caudine, iar procedurile nu sunt simple. Dovada complexitatii procesului de acreditare este dovedita si de volumul actului legislativ propus care numara peste 50 de pagini cu reguli, criterii si proceduri de eligibilitate. Ca atare, valoarea comertului cu carne de porc romaneasca va depinde nemijlocit de capacitatea de productie a unitatilor ce vor fi admise in acest sistem canalizat. FDC: In plus, agrearea la export nu inseamna si garantarea contractelorI.L.: Nici vorba FDC: Ramane ca fiecare sa isi identifice clientii. I.L.: Aici intervine o alta mare dificultate, cea a pietelor. FDC: Bun. Daca, in ceea ce priveste productia, stam asa cum stam, care este nivelul tehnolo­gic al producatorilor romani de carne de porc?I.L.: Ei, aici stam foarte bine, nu numai tehnologic, ci si conceptual. In primul rand, partea de infrastructura in sine, a productiei, a fermelor, este una sanatoasa din punctul de vedere al dimensiunii lor. Adica, avem, spre lauda celor care au investit, ferme suficient de mari, incat sa poata face fata cu brio oricarui tip de concurenta, din afara, in contextul in care exita in mod clar un proces continuu de consolidare. Peste tot in lume fermele cresc in continuu. Daca acum 10 ani, vorbeam in Europa de o ferma, in medie, cu 200 de scroafe, acum vorbim de ferme de cel putin 350 de scroafe, iar trendul este clar, de crestere. Or, partea buna este ca, majoritatea fermele noastre comerciale sunt peste aceasta dimensiune. Mai mult decat atat, multe din fermele noastre sunt la un nivel tehnologic atat de ridicat, incat ne invidiaza fermieri din tari vestice cu traditie in cresterea porcilor. FDC: Dar producatorii romani pot face fata concurentei si in ceea ce priveste pretul?I.L.: Teoretic, pot sa faca fata, fara niciun fel de problema. Insa aici intervin alte elemente ce tin de vointa politica. Ma refer la nivelul TVA, mult prea ridicat, accesul la credite bancare cu dobanzi de bun-simt si, nu in ultimul rand, la evaziunea fiscala cu carne care a ajuns la fel de mare ca si cea din domeniul petrolului, alcoolului sau fructelor. Cu asemenea dusmani, fermierul nu are cum sa lupte nici de unul singur si nici chiar activand intr-o forma asociativa, pentru ca aici totul depinde de decizia politica. Ori, tocmai acesta este unul dintre principalele obiective ale organizatiei noastre: sa mentinem constant presiunea pe autoritati astfel incat dusmanii de care vorbeam sa fie lichidati. FDC: Cat de bine pregatiti sunt managerii acestor ferme. In definitiv, ei conduc o afacereI.L.: In ultimii 15 ani, s-a ajuns la un management de top. Lectia cea mai usturatoare a fost primita in 2010, cand au disparut subventiile. Atunci s-a vazut eficienta reala fiecarei ferme. Acela a fost momentul adevarului si atunci managerii au realizat ca le trebuie specialisti de prima mana, nefiind suficiente milioanele investite in tehnologii sau materialul genetic superior pe care l-au achizitionat Au inceput sa realizeze ca, avand pusa la punct si partea de furajare, este foarte bine, dar nu suficient. Pentru ca le lipseau in continuare oamenii care sa le puna in practica viziunea. Ca atare, au inceput sa isi aduca tineri scoliti, care au lucrat ani de zile in ferme din toate tarile Europei. Acestia au venit nu numai cu o anumita experienta in ceea ce priveste managementul unei ferme, ci si cu o altfel de mentalitate, pe care in foarte multe locuri, au reusit sa o implementeze, iar rezultatul s-a vazut imediat. FDC: Asadar, nu ne putem plange ca ducem lipsa de specialisti.I.L.: N-am spus asta. Dimpotriva, avem mare nevoie de specialisti in continuare Nici pe departe nu suntem satisfacuti din acest punct de vedere. Membrii Patronatului vor sa fie aparatiFDC: Care sunt principalele directii de actiune ale Patronatului in sprijinirea producatorilor?I.L.: Noua conducere a Patronatului trebuie sa continuie acele proiecte incepute care au un rol pozitiv si pe viitor. In acelasi timp, prin intermediul unui sondaj la care au contribuit membrii organizatiei noastre, am identificat principalele directii de actiune pe care sa le abordam in continuare. In primul rand, ne propunem transformarea, modernizarea acestei organizatii. Vrem sa incurajam comunicarea in interiorul organizatiei, sa incurajam si sa promovam ideile venite de la membrii nostri, urmand apoi sa ii sprijinim sa le puna in practica. Dar, ca pana acum, nu ne vom implica in deciziile lor economice. In contextul economic actual, prioritatea noastra este aceea de a obtine sustinerea guvernamentala, pe perioada 2012-2013, cu fonduri care sa compenseze fermierii pentru masurile de bunastare animala la care s-au angajat voluntari. De asemenea, pentru a ne intari forta de actiune, am convenit ca, pana in luna martie, sa constituim Fe­deratia Romana a Carnii, organizatie a carei membri fondatori sunt Asociatia Romana a Carnii, Uniunea Crescatorilor de Pasari si Patronatul Roman al Carnii de Porc. Ne asteptam ca, in continuare, sa ni se alature si crescatorii de bovine si ovine. FDC: Cum vedeti raportul dintre membrii Patronatului si autoritati?I.L.: La ora actuala. avem relatii mult prea stufoase si extrem de greu de mentinut sub control. Membrii organizatiei au ajuns sa fie sufocati de birocratia imensa impusa de autoritati si ne-au cerut sa stabilim protocoale simplificate in raport cu acestea, in special pe partea de control. Au cel putin 10 tipuri de controale in fiecare luna sau la doua luni. Exista in fiecare ferma una sau doua persoane care nu fac altceva decat sa completeze, de mana, registre. Pentru marea majoritate a autoritatilor, un registru electronic nu are nicio valoare. Totul trebuie sa fie scris de mana, sub semnatura, cu stampila, in contextul in care suntem printre ultimele tari din lume in care se mai foloseste stampila FDC: Atunci, organizatia dumneavoastra are capacitatea de a determina autoritatile sa isi imbunatateasca procedurile de control, in sensul simplificarii lor, inclusiv prin unificarea controalelor?I.L.: Acesta este unul dintre obiectivele noastre. In acest sens, am luat legatura cu organizatii surori din strainatate, pentru a ne impartasi din experienta lor, pentru a determina autoritatile sa aiba in primul rand un rol de sprijin, nu doar coercitiv. Rolul nostru ca organizatie e sa luptam impotriva acestei birocratii exacerbate. Pentru ca, se stie, nivelul coruptiei intr-un sistem creste proportional cu nivelul birocratiei. FDC: Ati inceput demersurile, pe langa institutiile statului?I.L.: Da, am demarat discutiile cu o parte dintre autoritati in mod direct. FDC: Cum au raspuns?I.L.: Pana acum, au fost deschisi la orice fel de propunere. Acum, suntem in faza in care gandim textele acestor protocoale pe care le vom propune. In acelasi timp, am semnalat excesul de birocratie si la nivel de parlament si ministere. FDC: Care este relatia producatorului cu beneficiarul final al carnii de porc?I.L.: Relatia cu clientul final este indirecta. Vom demara, insa, o actiune coordonata de constientizare a consumatorilor cu privire la calitatile carnii de porc, cu scopul de a creste consumul. In ultimii ani, s-a mers prea departe, s-au spus multe neadevaruri legate de efectele negative ale carnii de porc. Orice nea­venit sau semidoct poate iesi pe sticla sa-si dea cu parerea spunand ineptii. Fie din pura ignoranta si dorinta de a soca publicul, fie impins de la spate si sustinut financiar de grupuri de interese care vor sa-si mareasca cifra de afaceri prin denigrarea consumului de carne de porc. Consumatorul trebuie sa stie ca o alimentatie sanatoasa trebuie sa fie echilibrata. Or, carnea de porc, peste tot in lume, contribuie la acest echilibru. FDC: Mai este, insa, o directie, credem noi: piata neagra. Cum se angajeaza Patronatul in lupta impotriva evaziunii, a pietei negre din acest sector?I.L.: Concret, pot sa va spun ca, din 15 noiembrie, cand noul Consiliu Director a preluat conducerea organizatiei, am avut vreo sapte interventii pe diferite paliere politice si executive, pornind de la MADR, apoi, continuand cu ANSV, cu Ministerul Finantelor, cu ANAF. Toate aceste interventii au fost urmate de adrese si solicitari scrise in care am cerut acestor autoritati sa gaseasca solutii de diminuare a evaziunii fiscale. Nu am cerut nimic deosebit, decat sa-si faca datoria pentru care noi, contribuabilii, ii platim. Acesta este rostul nostru, sa mentinem o presiune constanta asupra autoritatilor, cu scopul de a le forta sa actioneze pentru diminuarea evaziunii si a ponderii pietei negre. FDC: Va multumim

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2