Raportul EFSA, dat publicităţii în data de 16 mai 2013, prezintă situaţia privind rezistenţa la substanţe antimicrobiene (antibiorezistenţa) a bacteriilor zoonotice (care afectează atât sănătatea animalelor cât şi sănătatea oamenilor), izolate de la animale (păsări, porci, etc) şi de la oameni. Potrivit unui comunicat al ANSVSA, raportul nu face referire la prezenţa de substanţe reziduale: antibiotice, hormoni, etc., la animale, în produsele de origine animală sau la om, ci la rezistenţa la tratamentul cu substanţe antimicrobiene a unor bacterii zoonotice (Salmonella, Campylobacter, Listeria, E.Coli,etc). Antibiorezistenţa reprezintă capacitatea bacteriilor zoonotice de a rezista tratamentelor cu diferite substanţe antimicrobiene (antibiotice, sulfamide, etc.) şi se testează prin determinarea gradului de sensibilitate la substanţele antimicrobiene. Aceste teste sunt utilizate şi în medicină umană, pentru a se recomanda substanţele antimicrobiene cele mai eficiente, anunță Agroinfo. Raportul EFSA prezintă determinările antibiorezistenţei, efectuate pe bacteriile zoonotice izolate de la animale, în cadrul unor programe oficiale de monitorizare şi control (programe aprobate şi verificate de către Comisia Europeană). Toate efectivele de păsări din România sunt testate în cadrul acestor programe, pentru verificarea bacteriilor zoonotice. „În anul 2011 au fost identificate la efectivele de păsări din ţara noastră, 1.005 tulpini de Salmonella, la care s-au înregistrat, niveluri ale antibiorezistenţei la: sulfonamide (95.9%), acid nalidixic (57.5%), ampicilina (23%), ciprofloxacin(11%) şi gentamicină (13.2%).Menţionăm că incidenţa bacteriilor zoonotice în efectivele de păsări din România este sub 2%, în condiţiile în care în alte state membre incidenţa poate ajunge la 40% din efective. 87% reprezintă procentul bacteriilor zoonotice rezistente la antibiotic, dintre cele 1.005 de tulpini de Salmonella izolate şi în nici un caz cel al efectivelor de păsări din România cu rezistenţă la substanţe antimicrobiene. Antibiorezistenţa depistată nu se datorează utilizării în scop preventiv a antibioticelor în hrana păsărilor (având în vedere că în România substanţele antimicrobiene se folosesc în scop curativ, numai sub supravegherea şi cu prescripţia medicului veterinar) ci a faptului că bacteriile zoonotice transmit, în timp, de la o generaţie la alta gena antibiorezistenţei”, se arată în comunicatul ANSVSA. Începând cu anul 2007, în România nu se mai administrează antibiotice în hrana animalelor, conform reglementărilor europene. (Mai multe, pe www.agroinfo.ro)