Repers

343

Banca Mondială: România importă relativ puține produse alimentare

autor

MeetMilk.ro

distribuie

În ciuda unor afirmații care indică o realitate prăpăstioasă și în ciuda seriilor întregi de vaiete privind situația alimentară a României, de fapt, țara noastră nu o duce deloc rău. Iar argumente sunt multe, în acest sens.

De aceea, am căutat în această ediție să analizăm situația importurilor de alimente, importuri atât de hulite de populație dar, mai ales, de presă, fie ea de specialitate, fie generalistă. Pentru a creiona o imagine cât mai exactă a întregii industrii alimentare românești, am apelat ca și altădată la informațiile guvernului american, mai precis la raportul ”USDA Exporter Guide 2021”.

Facem apel la această sursă pentru că ni se pare mai obiectivă decât cele din România. Precizăm că analiza are ca limită finalul anului 2021, datele pentru 2022 nefiind încă sintetizate. Dar, cu siguranță, ele indică și starea de fapt, dar și tendințele care au ca limită anul 2025. Evident, aparținând americanilor, analiza face multe referiri la Statele Unite ale Americii, iar valorile sunt exprimate în dolari americani.

Totodată, pentru că raportul american nu analizează și sectorul laptelui și al lactatelor, analiza importurilor are la bază datele furnizate de Centralizatorul Laptelui-CLAL.

Însă, pentru a justifica titlul acestui cover dar, mai ales, pentru a veni cu informații pe cât de necesare, pe atât de surprinzătoare, la final prezentăm și situația importurilor de alimente pentru fiecare țară membră a Uniunii Europene, prin importuri înțelegând, în sensul indicat de sursă, inclusiv aducerea pe piața autohtonă de mărfuri alimentare din zona intracomunitară.

România, o piață deschisă

România și cei 19,3 milioane de consumatori ai săi oferă oportunități de piață din ce în ce mai viabile pentru produsele alimentare și agricole din SUA. În 2020, România a importat produse alimentare și agricole în valoare de 10,2 miliarde de dolari, dintre care două procente, sau 177,26 milioane de dolari, proveneau din Statele Unite.

În primele opt luni ale anului 2021, totalul importurilor de produse alimentare și agricole din România a crescut cu 21% față de perioada corespunzătoare din 2020.

Deși în primul an de pandemie exporturile din SUA au scăzut, mai ales din cauza schimbării dinamicii pieței ca urmare a COVID-19, în primele opt luni ale anului 2021, importurile directe din SUA au crescut cu 53 la sută, în timp ce importurile indirecte au scăzut cu șapte procente.

Produsele din SUA cu potențial puternic de piață includ pește și fructe de mare, nuci, arahide, vin, băuturi spirtoase distilate, fructe uscate și ingrediente inovatoare pentru procesarea alimentelor.

Fișă de piață

Amplasarea strategică a României, climatul de afaceri îmbunătățit, facilitățile portuare internaționale majore și creșterea cererii consumatorilor au contribuit la creșterea puternică a PIB-ului în ultimii ani. PIB-ul anual s-a contractat cu 5,2% în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19.  

Importurile totale de produse agricole din România au atins 10,2 miliarde de dolari în 2020, importurile din SUA reprezentând aproximativ două procente. Deși cota de piață din SUA rămâne mică, importurile din SUA au crescut atingând 177,26 milioane USD (importuri directe și indirecte).

În primele opt luni ale anului 2021, importurile directe din Statele Unite au crescut cu 52,8%, în timp ce importurile indirecte (expediate prin alte porturi de intrare din UE) au scăzut cu 7%.

Industria de prelucrare a alimentelor și vânzările de carne procesată și fructe de mare au crescut cu nouă procente în valoare, ajungând la 881 de milioane de dolari în 2020 și cu 14 la sută în volum, pentru a ajunge la 151.600 de tone metrice.

Înlocuitorii de carne congelată au înregistrat cea mai puternică creștere a valorii cu amănuntul de 22% în 2020. Consumatorii trec, de asemenea, la produse ambalate din cauza preocupărilor legate de igienă legate de COVID-19.

Vânzările cu amănuntul de fructe și legume procesate în 2020 au crescut până în prezent cu 12%, ajungând la 198 de milioane de dolari. Prețul unitar mediu al unui produs de fructe sau legume procesate este cu opt procente mai mare. Vânzările de fructe și legume procesate sunt de așteptat să atingă 232,5 milioane USD până în 2025.

În prezent, piața de retail alimentar din România a fost evaluată la aproximativ 31,1 miliarde USD cu peste 3.800 de magazine în 2020. Potrivit estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), vânzările totale de comerț electronic în 2020 au depășit 6,3 miliarde USD, o creștere cu 30% față de 2019.

Creșterea a fost cu 570 de milioane de dolari mai mult decât previziunile inițiale, pe fondul pandemiei de Covid-19 care a accelerat și ritmul cumpărăturilor online, precum și procentul plăților online cu cardul.

Sectoarele HoReCa au fost printre cele mai puternic afectate din economia românească de COVID-19. În urma declarării stării de urgență, restaurantele au fost nevoite să se închidă, iar vânzările au scăzut cu 80 la sută.

PIB în creștere, populație rurală săracă

Locul strategic al României, climatul de afaceri îmbunătățit, facilitățile portuare internaționale și creșterea cererii consumatorilor au contribuit la creșterea produsului intern brut (PIB) cu 4,3% în 2019, dar s-au contractat cu 5,2% în 2020 ca urmare a pandemiei de COVID-19. În perioada de prognoză pentru anul 2025, creșterea anuală reală a PIB-ului este estimată la o medie de 3,3%.

Populația rurală a României este cea mai mare dintre statele membre ale UE și reprezintă aproximativ 45% din populația națională. Nivelul de sărăcie rurală al României este, de asemenea, cel mai ridicat din UE, având peste 70 la sută. Deși agricultura contribuie la o cotă din ce în ce mai mică din macroeconomia României (în prezent aproximativ șase la sută din PIB), ea încă reprezintă 20,8 la sută din totalul forței de muncă.

Producția reprezintă 19,7% din PIB și angajează 19,6% din forța de muncă. Turismul reprezintă doar 5,3% din PIB (comparativ cu 8,5% în Ungaria). Valoarea reală a turismului inbound și a călătoriilor de afaceri în 2019 a crescut cu 8,5% față de 2018. Totuși, conform Institutului Național de Statistică (INSSE), industria turismului a scăzut cu 52,3% în 2020.

Sectorul serviciilor reprezintă 67,9% din PIB. Aproximativ 80% dintre băncile din România sunt deținute străine, trei dintre cele mai mari patru bănci având sediul în Austria. Din 2004 până în 2008, media anuală de creștere a PIB-ului României a depășit șase procente, deoarece investițiile au crescut după intrarea sa aderării la UE.

Un boom al cheltuielilor de consum a fost determinat de o creștere rapidă a împrumuturilor, care a lăsat mulți români vulnerabili atunci când a lovit criza financiară globală. Economia s-a luptat în primii ani ai ultimului deceniu, dar în cele din urmă a început să prindă avânt în 2015, când un puternic stimulent fiscal, câștiguri ale cererii interne și o piață a muncii stabilă au oferit sprijin.

Economia a luat avânt la sfârșitul anului 2017, când creșterea PIB real al României a fost cea mai rapidă din UE. PIB-ul sa moderat la 4,4% în 2018 și 4,1% în 2019, deoarece consumul privat și exporturile s-au moderat și investițiile fixe s-au consolidat.

Din păcate, economia României a fost afectată negativ de COVID-19. Datoria publică a crescut la 46% din PIB în 2020, de la 37% în 2019, pe măsură ce cheltuielile guvernamentale de sprijin pentru cei afectați de criză au crescut. Rata șomerilor a crescut de la 3,9% în 2019 la 5% în 2020.

Comerțul internațional și cel cu USA

Comerțul internațional și exporturile României au fost semnificativ afectate, producția de autovehicule fiind cea mai grav afectată. Totalul importurilor agricole din România în 2020 a atins 10,2 miliarde de dolari, dintre care importurile din SUA au reprezentat aproximativ două procente din total.

Furnizorii din SUA livrează direct în România, în special pentru mărfuri vrac și intermediare, sau prin porturile de intrare din vestul UE în Țările de Jos, Italia și Germania. Potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA (BICO), în 2020, exporturile americane de produse alimentare și agricole în România au ajuns la 81,9 milioane de dolari.

Cu toate acestea, conform datelor Vamale Române, care reflectă atât transporturile directe, cât și indirecte, România a importat alimente și produse alimentare din SUA în valoare de peste 177,26 milioane. Statele Unite ale Americii, care au fost al 16-lea cel mai mare furnizor străin de produse alimentare și agricole al României în 2019.

Până în prezent, în 2020, poziția SUA a coborât pe locul 21 ca furnizor de produse alimentare și agricole din România. Exporturile remarcabile ale SUA către România includ carne de vită, pește, soia, făină de soia, nuci, fructe uscate, produse horticole și băuturi alcoolice.

În privința cărnii de porc, adusă pe piața românească într-un procent de cca 75 % în anul 2021, ea a provenit din spațiul intracomunitar, cu sursă principală Spania, dar Danemarca și Germania sunt și ele prezente în top-ul furnizorilor.

Furnizorii României de lapte și lactate

În privința importurilor de lapte și produse lactate, iată furnizorii României și cantitățile aferente anului 2021; în paranteză sunt cantitățile valabile pentru finalul lunii august 2022:

Lapte brut

Ungaria: 139.334 t (92.449)

Polonia: 7.000 t (9.830)

Grecia: 2.599 t (768)

Cehia: 1.534 t (99)

Slovacia: 1.111 (2.561)

Brânzeturi

Germania: 46.941 t (32.255)

Polonia: 21.805 t (15.239)

Italia: 9.330 t (6.607)

Ungaria: 5.385 t (3.713)

Austria: 3.472 t (3.230)

Iaurt și zer

Germania: 23.048 t (16.362)

Polonia: 11.006 t (8.252)

Ungaria: 7.193 t (6.300)

Belgia: 5.479 t (4.108)

Bulgaria: 1.920 t (1.166)

Lapte de băut

Ungaria: 22.046 t (21.113)

Cehia: 15.641 t (10.035)

Germania: 2.085 t (861)

Polonia: 1.276 t (847)

Austria: 325 t (413)

Unt

Polonia. 5.663 t (3.189)

Germania: 3.739 t (1.913)

Franța: 2.212 t (986)

Olanda: 1.817 t (1.402)

Belgia: 979 t (811)

Smântână

Polonia: 4.143 t (1.828)

Ungaria: 3.396 t (1.636)

Germania: 2.193 t (1.917)

Franța: 705 t (519)

Croația: 579 t (824)

Datele demografice ale consumatorilor

În prezent, românii cu vârste cuprinse între 35 și 39 de ani au cele mai bune venituri din țară, deși până în 2030, categoria de vârstă cu venituri de top va fi 40-44 de ani. Având în vedere aceste grupe de vârstă, cererea de bunuri și servicii legate de familie, cum ar fi transportul, educația și produsele de uz casnic, crește rapid.

Tiparele de consum pentru persoanele în vârstă de 20 de ani tind să se concentreze mai mult pe alimente și băuturi, divertisment și comunicații. Pe măsură ce oamenii de 20 de ani și 30 de ani încep să se stabilească și să întemeieze familii, ei devin mai interesați de categoriile de produse orientate spre familie.

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INSSE), în al doilea trimestru al anului 2021 venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 1.346 USD și 530 USD de persoană.

Cheltuielile totale lunare pe gospodărie au fost de 1.137 USD, aproximativ 84,5 la sută din venitul total. 34,9% din cheltuielile de consum pe gospodărie au fost pentru alimente și băuturi nealcoolice. 8,5% din venitul mediu a fost cheltuit pe băuturi alcoolice și tutun, iar doar 1,4% a fost cheltuit în hoteluri sau restaurante.

Piața de retail

Piața de retail cu amănuntul din România a fost evaluată la aproximativ 31,1 miliarde USD, cu peste 3.800 de magazine în 2020. Patru jucători majori dețin aproximativ 60% din cota totală de piață, inclusiv Kaufland, Carrefour, Lidl și Profi.

România este una dintre primele cinci țări europene la creșterea comerțului cu amănuntul, după Turcia, Rusia (înainte de începerea războiului, n.n.), Franța și Italia. Sectorul de retail din România a crescut de la 50 la 100 de metri pătrați la 1.000 de locuitori, doar în ultimii patru ani. Clasamentul privind cifra de afaceri ale marilor retaileri din România este următorul:

  1-Lidl: 3,033 md. USD

  2-Kaufland: 3,027 md. USD

  3-Carrefour: 2,127 md. USD

  4-Profi: 2,084 md. USD

  5-Mega Image: 1,704 md. USD

  6-Metro: 1,443 md. USD

  7-Auchan: 1,293 md. USD

  8-Penny (Rewe): 1,115 md. USD

  9-Selgros: 912 mil. USD

10-Cora: 383 mil. USD

Evoluția comerțului electronic

Potrivit estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), vânzările totale de comerț electronic din România au depășit 6,3 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2020, o creștere cu 30% față de 2019 (fără a include vânzările online de călătorii și servicii).

Creșterea a fost cu aproximativ 570 de milioane de dolari mai mult decât previziunile inițiale din cauza pandemiei de Covid-19 care a accelerat ritmul cumpărăturilor online, precum și procentul plăților online cu cardul. Se preconizează că sectorul comerțului electronic va continua să crească și să ajungă la 7,8 miliarde USD până la sfârșitul anului 2021.

Potrivit Eurostat, doar 45% dintre românii care folosesc internetul au făcut cumpărături online în 2020, din acest punct de vedere, Rommânia fiind doar înaintea Bulgariei (42%) în Europa.

Declinul HoReCa

Consecințele COVID-19 și distanțarea socială ulterioară și restricțiile impuse de guvern asupra întreprinderilor și au afectat profund sectoarele ospitalității și restaurantelor (HRI) din România.

Pe cât posibil, afacerile HRI din România au apelat la platforme online și digitale. Mulți procesatori și distribuitori de alimente și băuturi, concentrați anterior pe vânzările HRI, și-au adaptat site-urile web pentru distribuția directă către consumatori.

Restaurantele cu servicii complete au înregistrat o scădere cu 44% a vânzărilor valorice în 2020, ajungând la 1,43 miliarde de dolari. Serviciile de livrare au fost centrate în cea mai mare parte prin plasarea comenzilor de către consumatori prin telefon și apoi colectarea lor, în timp ce livrarea la domiciliu a fost condusă prin platforme online, prin aplicații specializate și prin furnizori de servicii de livrare terți, cum ar fi FoodPanda, Takeaway, Glovo Tazz. și eMAG.

Astfel de servicii s-au extins semnificativ pe parcursul anului, foodpanda operează în 36 de orașe și Takeaway funcționând în toate districtele țării. În 2020, 40% din vânzările restaurantelor au provenit din livrarea alimentelor.

Vânzările de alimente procesate

Vânzările cu amănuntul de produse alimentare ambalate au atins recorduri în 2020, datorită schimbărilor semnificative în modul în care consumatorii cumpără și consumă produse din cauza pandemiei COVID-19.

În 2020, mulți români au petrecut perioade lungi lucrând de acasă sau studiind de la distanță. Acest lucru a stimulat cererea de produse ambalate, pe măsură ce oamenii s-au orientat către mai multe mese acasă și mese de casă.

COVID-19 a afectat doar puțin vânzările de carne procesată și fructe de mare datorită importanței produselor din categorie ca produse de bază foarte populare în rândul consumatorilor de toate vârstele și veniturile din România. Ca atare, vânzările generale au continuat să crească atât în ceea ce privește valoarea retailului, cât și volumul, în special în cea mai mare categorie de carne procesată.

O scurtă perioadă de stocare de produse de către consumatori a fost înregistrată înainte de blocarea din martie 2020. În această perioadă, vânzările de carne și fructe de mare stabile la raft au crescut brusc datorită duratei lungi de valabilitate a produselor.

Unii consumatori au trecut și la produse ambalate din cauza problemelor de igienă legate de COVID. Potrivit datelor Euromonitor, vânzările cu amănuntul de carne și fructe de mare procesate în 2020 au crescut cu nouă procente. Estimările Euromonitor estimează că vânzările de carne procesată și fructe de mare vor ajunge la 1,1 miliarde de dolari până în 2025.

Vânzările de înlocuitori de carne congelată și de păsări, carne roșie și fructe de mare congelate sunt, de asemenea, determinate de cererea de produse convenabile care se aliniază unui stil de viață sănătos. Înlocuitorii de carne congelată au înregistrat cea mai puternică creștere a comerțului cu amănuntul în 2020, de 22%.

Carnea procesată refrigerată rămâne cel mai bine vândut produs procesat în termeni de valoare și volum de vânzări. Aceste produse fac parte de multă vreme din gastronomia României și includ produse precum salam, cârnați, hot dog, șuncă, afumaturi și slănină.

Vânzările de fructe și legume procesate au fost, de asemenea, stimulate de stocarea și creșterea gătitului acasă după focarul de COVID. Fructele și legumele prelucrate au înregistrat o creștere cu 12% a vânzărilor cu amănuntul în funcție de valoare și trei procente în vânzările cu amănuntul au crescut în volum, pentru a ajunge la 198 milioane USD și 87.100 tone metrice în 2020.

Potrivit Euromonitor, vânzările de fructe și legume procesate sunt de așteptat să atingă 232,5 milioane USD până în 2025. Fragmentarea rămâne ridicată în rândul producătorilor români de lactate, carne procesată și produse de panificație, datorită unei tradiții îndelungate de fabricare a acestor produse și a numărului tot mai mare de jucători mici, regionali.

Producția și vânzările de produse artizanale sunt în creștere rapidă, în special pentru produsele de pâine. Lanțurile de vânzare cu amănuntul măresc spațiul pe raft pentru produsele lactate artizanale și produsele din carne procesată și cresc producția de pâine artizanală în brutăriile lor din magazine.

Se preconizează că vânzările de alimente ambalate vor continua să fie robuste în perioada de prognoză, cu o creștere puternică a produselor pentru gustări, ingrediente de gătit și preparate gata preparate.

Tipare de consum

Tiparele de consum din România aveau deja tendințe către aceste produse din cauza schimbării stilului de viață, dar COVID-19 îi împinge pe consumatori să evolueze și mai repede.

Este de așteptat ca tendința în curs de desfășurare a alimentelor sănătoase să continue și, în timp ce produsele artizanale în general vor continua să fie percepute ca fiind de calitate superioară.

Sensibilitatea crescândă la preț în rândul consumatorilor va prezenta probabil noi oportunități de creștere pentru mărcile private. Cea mai bună strategie pentru ca exportatorii de ingrediente alimentare din SUA să intre pe piața din România, este să contacteze importatorii/distribuitorii locali sau producătorii de alimente di în mod corect.

Înțelegerea pieței

Principalii producători, importatori și distribuitori de alimente înțeleg piața și cum să contacteze părțile interesate cheie. Târgurile comerciale sunt, de asemenea, o modalitate eficientă de a promova noi produse cu ingrediente alimentare.

Importatorii români consideră, în general, furnizorii din SUA ca surse de încredere de mărci cunoscute și produse de ultimă generație. De obicei, preferă produsele cu termen de valabilitate de cel puțin șase luni. Pe lângă produsul în sine, ambalajul implică statut, iar inovația este, de asemenea, un atribut important.

Produsele care combină aceste caracteristici au mai multe șanse de a reuși în România. Categoriile de alimente din SUA cel mai des exportate în România sunt nucile, peștele și fructele de mare și hrana pentru animale de companie.

Produsele ”în totalitate naturale” și organice reprezintă un sector în creștere în România. Industria locală de prelucrare a alimentelor dezvoltă încet aceste segmente, deoarece baza de consumatori pentru aceste produse trebuie să aibă încă un venit ridicat.

Valoarea vânzărilor de alimente ecologice ambalate a crescut cu 16% în 2020, ajungând la 70 de milioane de dolari, iar vânzările sunt de așteptat să ajungă la 110 de milioane de dolari în 2025. Furnizorii locali care oferă produse ecologice gata preparate consumatorilor din România rămân limitati, iar prețurile pentru aceste articole sunt ridicate.

Sosurile, dressingurile, condimentele și gustările ecologice au înregistrat cea mai mare creștere a valorii de vânzare cu amănuntul de 44% în 2019, iar în 2020 au fost pastele organice, cu o creștere de 45% a vânzărilor.

Statistic, România o duce bine

Dacă ne referim la importurile de alimente și produse alimentare ale României, alăturat acestei analize efectuată de guvernul Statelor Unite ale Americii trebuie să amintim obligatoriu și datele furnizate de Banca Mondială și sitetizate de Tradingeconomics.com.

Iar dacă analizăm aceste date, vom vedea că România nu stă deloc rău, din acest punct de vedere. Așa cum specificam în deschiderea acestui articol, datele se referă la nivelul importurilor alimentare din totalul importurilor fiecărei țări. Și, sinteza Băncii Mondiale este cât se poate de clară:

Deși credem că lucrurile stau mult mai rău, procentual, față de totalul mărfurilor care intră pe piața autohtonă, România importă de fapt mai puțină mâncare decât credeam.

Desigur, ideal ar fi să nu importăm nimic, dar acest lucru este imposibil. Nu atât pentru că la noi nu cresc banane, portocale ori curmale, dar facem parte dintr-un sistem economic mondial în care mărfurile circulă liber.

Ce este, însă, îmbucurător, este faptul că aceste date elimină aproape toate acuzațiile aduse marilor rețele de hipermarket referitoare la faptul că vând în special alimente din intracomunitar și din import. Iată că nu este așa.

Iar, dacă balanța comerțului alimentar internațional al României este deficitar, asta este din cauza faptului că exportăm noi prea puțin, nu că importăm prea multă mâncare, România asigurându-și din producție proprie, în proporție covârșitoare, necesarul de consum alimentar.

Remarcând faptul că în fața României sunt țări despre care spunem că ne oropsesc, dar care, procentual, importă mult mai multă mâncare decât noi, iată clasamentul și nivelul importurilor de alimente la finalul anului 2021, pentru țările membre ale Uniunii Europene.

  1-Cipru: 15,29 %

  2-Letonia: 14,62 %

  3-Portugalia: 14,11 %

  4-Malta: 12,96 %

  5-Croația: 12,78 %

  6-Danemarca: 12,77 %

  7-Bulgaria: 12,69 %

  8-Luxemburg: 12,09 %

  9-Olanda: 11,97 %

10-Grecia: 11,65 %

11-Lituania: 11,25 %

12-Spania: 11,14 %

13-Irlanda: 10,84 %

14-Suedia: 9,9716 %

15-Slovacia: 9,88 %

16-Italia: 9,8752 %

17-Franța: 9,795 %

18-România: 9,7843 %

19-Estonia: 9,393 %

20-Belgia: 9,1984

21-Polonia: 8,3328 %

22-Germania: 7,7455 %

23-Austria: 7,4255 %

24-Finlanda: 7,2522 %

25-Slovenia: 6,5128 %

26-Ungaria: 5,7942 %

27-Cehia: 5,5732 %

(Marea Britanie: 9,4291 %)

Orice comentariu este de prisos, iar cine nu crede, să consulte statisticile de pe  tradingeconomics.com.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2