Comisia Europeană a adoptat actualizarea strategiei industriale a Uniunii Europene pentru a se asigura că obiectivele sale îndrăznețe din acest domeniu sunt adaptate în întregime la noile circumstanțe ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și contribuie la punerea în mișcare a tranziției către o economie mai sustenabilă, digitală, rezilientă și competitivă la nivel mondial.

Strategia actualizată reafirmă prioritățile stabilite în comunicarea din martie 2020, publicată cu o zi înainte ca OMS să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, și, totodată, aplică lecțiile învățate în urma crizei pentru a da avânt redresării și pentru a mări autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene.

Strategia propune noi măsuri menite să consolideze reziliența pieței unice, îndeosebi în perioade de criză. Ea abordează necesitatea de a înțelege mai bine relațiile de dependență din anumite domenii strategice cheie și prezintă un set de instrumente pentru reducerea acestor dependențe.

Ea oferă și noi măsuri de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale. Ea răspunde, totodată, apelurilor de a identifica și monitoriza principalii indicatori ai competitivității economiei UE în ansamblu: integrarea pieței unice, creșterea productivității, competitivitatea internațională, investițiile publice și private și investițiile în cercetare și dezvoltare.

Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar și măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât și firmelor nou-înființate, posibilitatea de a îmbrățișa dubla tranziție.

Comisia intenționează să îl numească pe Vazil Hudák în calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este în curs de finalizare.

Tot astăzi, Comisia a adoptat propunerea de regulament privind subvențiile străine care denaturează piața unică. Aceasta este un element-cheie pentru concretizarea strategiei industriale europene prin asigurarea unor condiții concurențiale egale și prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive.

Strategia industrială actualizată publicată astăzi se axează pe următoarele domenii-cheie:

Consolidarea rezilienței pieței unice

Piața unică a fost pusă la grea încercare de restricțiile la nivelul aprovizionării, de închiderea frontierelor și de fragmentarea generate de pandemia de COVID-19.

Criza a scos în evidență nevoia extrem de importantă de a menține libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței unice, precum și necesitatea de a conlucra la consolidarea rezilienței acesteia la perturbări. În acest scop, Comisia va lua, printre altele, următoarele măsuri:

• va propune un instrument pentru situații de urgență al pieței unice - o soluție structurală pentru asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor în cazul unor crize viitoare. Instrumentul va garanta mai multă transparență și solidaritate și va contribui la soluționarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispoziție a acestor produse și prin consolidarea cooperării în materie de achiziții publice;
• va veghea la respectarea deplină a prevederilor din Directiva privind serviciile pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile existente, inclusiv obligația de notificare, în vederea identificării și eliminării unor potențiale noi bariere;
• va întări supravegherea pe piață a produselor, oferind autorităților naționale sprijin pentru a-și mări capacitatea și pentru a accelera digitalizarea inspectării produselor și a colectării de date;
• va mobiliza investiții semnificative pentru a sprijini IMM-urile, va concepe și va implementa sisteme de soluționare alternativă a litigiilor pentru a elimina întârzierile în efectuarea plăților către IMM-uri, precum și pentru a oferi măsuri de combatere a riscurilor de insolvență care afectează IMM-urile.

Reducerea dependențelor strategice ale UE

Deschiderea către comerț și investiții este un punct forte și o sursă de creștere și de reziliență pentru UE, care este un importator și exportator major. Pandemia a avut însă ca rezultat și o conștientizare pe scară mai largă a necesității de a analiza și de a soluționa dependențele strategice, atât tehnologice, cât și industriale. În consecință, Comisia:

• a efectuat o analiză „de jos în sus” bazată pe date despre comerț: dintre cele 5 200 de produse importate în UE, o analiză inițială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, față de care UE este foarte dependentă - mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) și din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum și în ceea ce privește alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi și digitale. 34 de produse (care reprezintă 0,6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) sunt potențial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor potențial scăzut de ulterioare diversificare și înlocuire cu producția UE. Din analiză a reieșit că și în domeniul tehnologiilor avansate există o serie de provocări și dependențe;
• prezintă rezultatele a șase bilanțuri aprofundate în domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud și tehnologiilor de vârf, oferind informații suplimentare despre originea dependențelor strategice și impactul acestora;
• va lansa o a doua etapă de revizuire a potențialelor dependențe în domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește produsele, serviciile sau tehnologiile esențiale pentru dubla tranziție, precum sursele regenerabile de energie, stocarea energiei și securitatea cibernetică, și va dezvolta un sistem de monitorizare cu ajutorul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei;
• depune eforturi în vederea diversificării lanțurilor de aprovizionare internaționale și a încheierii de parteneriate internaționale pentru a spori gradul de pregătire pentru situații de criză;
• sprijină noile alianțe industriale în domenii strategice în care astfel de alianțe ar fi cel mai bun instrument de accelerare a unor activități care nu s-ar dezvolta altfel. Se va sprijini crearea de alianțe industriale atunci când acestea atrag investitorii privați pentru a discuta noi parteneriate și modele de afaceri într-un mod deschis, transparent și loial și atunci când au un potențial de inovare și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. Alianțele oferă o platformă care, în principiu, este amplă și deschisă și vor acorda o atenție deosebită incluziunii firmelor nou-înființate și IMM-urilor.
• Comisia pregătește lansarea Alianței pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și a Alianței pentru date industriale, tehnologii de vârf și tehnologii de tip cloud și are în vedere pregătirea unei Alianțe pentru lansatoare, precum și a unui sistem de aviație cu emisii zero;

• sprijină eforturile statelor membre de a-și pune laolaltă resursele publice prin intermediul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) în domenii în care piața nu poate face, de una singură, inovații revoluționare, putând fi oferit sprijin din bugetul UE;
• anunță o strategie și o posibilă modificare legislativă pentru o poziție mai puternică de lider în ceea ce privește stabilirea de standarde, inclusiv în domeniul serviciilor pentru întreprinderi, lucrând totodată în mod deschis cu alte părți în domenii de interes reciproc.

Accelerarea dublei tranziții

Strategia industrială 2020 a anunțat acțiuni de sprijinire a tranziției verzi și digitale a industriei UE, însă pandemia a afectat drastic viteza și amploarea acestei transformări. Prin urmare, Comisia creionează o serie de măsuri noi de sprijinire a argumentelor economice în favoarea dublei tranziții verzi și digitale, prin:

• definirea unor parcursuri de tranziție împreună cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și alte părți interesate, acolo unde este necesar, începând cu turismul și cu industriile mari consumatoare de energie. Aceste parcursuri ar putea oferi o înțelegere mai aprofundată, la toate nivelurile, a amplorii, costurilor și condițiilor acțiunilor necesare pentru a sprijini dubla tranziție a celor mai relevante ecosisteme, având ca rezultat un plan executabil în favoarea unei competitivități sustenabile;
• asigurarea unui cadru de reglementare coerent pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al Europei și a dezideratelor pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, inclusiv prin accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie și prin asigurarea accesului la energie electrică decarbonizată, disponibilă din abundență, la prețuri rezonabile;
• punerea la dispoziția IMM-urilor a unor consilieri în materie de sustenabilitate și sprijinirea modelelor de afaceri bazate pe date pentru a valorifica la maximum dubla tranziție verde și digitală;
• realizarea de investiții în vederea perfecționării și a recalificării pentru a sprijini dubla tranziție.

Totodată, revizuirea aprofundată a normelor UE în materie de concurență, aflată în derulare, urmărește să asigure că aceste norme pot sprijini dubla tranziție verde și digitală în beneficiul cetățenilor europeni, într-un moment în care peisajul concurențial mondial suferă, la rândul său, schimbări fundamentale;

Declarațiile membrilor colegiului

Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Prin strategia industrială actualizată pe care o prezentăm astăzi vrem să ne asigurăm că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mișcare dubla transformare digitală și verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Această strategie necesită noi investiții, în oameni, în tehnologii și într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea și eficiența. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispoziție și prin extinderea sferei lor de cuprindere arătăm azi că am desprins o serie de învățăminte și ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „În perioadele de criză este imperios necesar să dispunem, la nivel mondial, de lanțuri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorbția șocurilor și la accelerarea redresării. Odată cu ieșirea din pandemia de COVID-19, strategia noastră industrială actualizată urmărește să asigure Europei poziția de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale și verzi. Vom căuta să cooperăm, ori de câte ori va fi posibil, cu parteneri care ne împărtășesc viziunea, pentru a sprijini comerțul deschis, echitabil și bazat pe norme, pentru a reduce dependențele strategice și pentru a dezvolta noi standarde și reglementări, toate acestea fiind esențiale pentru forța noastră economică. În același timp, suntem pregătiți să acționăm autonom ori de câte ori va trebui să ne apărăm de practicile neloiale și să protejăm integritatea pieței unice.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Acum începe adevărata revoluție industrială, dar dacă și numai dacă realizăm investițiile potrivite în tehnologii-cheie și stabilim condițiile-cadru adecvate. Europa își oferă mijloacele de a obține o industrie inovatoare, curată și rezilientă, care să ofere locuri de muncă de calitate și care să dea IMM-urilor șansa de a prospera chiar și în timpul procesului de redresare.”

Context

Actualizarea strategiei industriale 2020 a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii Europene din septembrie 2020. Comunicarea răspunde și apelului liderilor UE de a se urmări o politică industrială europeană îndrăzneață pentru ca industria europeană să devină mai sustenabilă, mai verde, mai competitivă la nivel mondial și mai rezilientă. Liderii UE au invitat, deopotrivă, Comisia să identifice dependențele strategice, în special în ecosistemele industriale cele mai sensibile, cum ar fi în domeniul sănătății, și să propună măsuri de reducere a acestor dependențe.

Comunicarea prezentată este însoțită de trei documente de lucru ale serviciilor Comisiei: Raportul anual privind piața unică 2021, care analizează situația actuală a economiei europene pe baza unei evaluări a 14 ecosisteme industriale, evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a pachetului industrial din 2020 și prezintă un set de indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor viitoare, o analiză a dependențelor și capacităților strategice ale Europei, însoțită de un bilanț aprofundat într-o serie de domenii strategice și un document referitor la un sector siderurgic european competitiv și curat, care analizează provocările cu care se confruntă industria și setul de instrumente UE disponibil.