218
Recent, Comisia Europeană a analizat evoluția piețelor agricole și alimentare internaționale și, în primul rând, a Uniunii Europene, până în anul 2025. Rezultatul analizei s-a coagulat în raportul din care vă prezentăm extrase. Raportul prezintă perspectivele pe termen mediu ale piețelor majore de mărfuri agricole ale UE și a veniturilor agricole până în 2025, pe baza unui set de ipoteze macroeconomice coerente. Evoluția presupune o continuare a politicilor agricole și comerciale actuale, a condițiilor agronomice și climatice normale și a niciunei perturbări a pieței. Aceste ipoteze implică evoluții relativ ușoare ale pieței, deoarece acestea corespund tendinței medii pe care piețele agricole trebuie să le urmeze, dacă politicile ar rămâne neschimbate. În realitate, piețele tind să fie mult mai volatile.
Tendințe generale
Perspectiva pe termen mediu reflectă politicile agricole și comerciale actuale, inclusiv modificările viitoare deja convenite. Au fost luate în considerare opțiunile de implementare a politicii agricole comune (PAC), dar nivelul de agregare a modelului nu permite modelarea tuturor detaliilor. Doar acordurile de comerț liber ratificate sunt luate în considerare. Interzicerea de import a produselor agricole și a produselor alimentare impuse de Federația Rusă este contabilizată și ea. Ipotezele macroeconomice includ un nivel scăzut al prețului petrolului, deși, cu o creștere peste perioada de perspectivă, pentru a ajunge la 107 USD pe baril, până în 2025.
Din perspectivă monetară, după doi ani de slăbire a euro, se presupune că nivelul de schimb va atinge 1,37 USD/EUR în 2025. Creșterea economică în UE se va recupera, dar va rămâne sub 2% pe an. Într-un context general al prețurilor mai scăzute ale energiei și ale materiilor prime, se preconizează că prețurile cerealelor din UE vor varia, în medie, între 150 EUR/t și 190 EUR/t. Cererea mondială în continuă creștere, în contextul prețurilor la furajele accesibile, ar trebui să favorizeze sectorul zootehnic. Prin urmare, în ciuda dificultăților cu care se confruntă în prezent pe piața laptelui, sectorul lactat al UE ar putea profita de aceste oportunități de extindere în continuare, determinate și de cererea internă din ce în ce mai mare a UE.
La rândul său, după o recuperare care a avut loc în 2014 și 2015, consumul de carne pe cap de locuitor al UE este de așteptat să scadă ușor, cu excepția cărnii de pasăre, care obțin cote de piață, față de celelalte carne. Creșterea mică a producției de carne de porc va fi determinată de cererea de export, în timp ce producția de carne de vită va fi în scădere.
Ofertele mondiale și prețul laptelui
Prețurile scăzute actuale pentru produsele lactate și lapte sunt, în principal, rezultatul unei creșteri a ofertelor mondiale și ale UE, într-un moment în care China a început să își reducă importurile, iar Rusia a introdus o interdicție de import. Cu toate acestea, cererea de import din alte regiuni ale lumii a crescut semnificativ și este de așteptat să crească constant, în perioada de perspectivă, determinată de creșterea populației și de o schimbare a dietelor, în favoarea produselor lactate. În plus, importurile chineze ar trebui să reia creșterea.
Deși mai mică decât în ultimul deceniu, se estimează că creșterea anuală, estimată de 2%, a importurilor mondiale și creșterea cererii interne a UE de produse lactate, vor sprijini o creștere a livrărilor de aproape 1% pe an, la 164 milioane t în 2025. Cota UE a exporturilor mondiale ar trebui să crească ușor, datorită potențialului său considerabil de creștere a producției (spre deosebire de principalul său concurent, Noua Zeelandă, care este mai limitată de disponibilitatea resurselor naturale). De asemenea, perspectivele lactate pentru UE, din punct de vedere al impactului acesteia, asupra nitraților și emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) vor afecta evoluțiile viitoare.
Prețurile laptelui se vor recupera la niveluri moderate, pe termen scurt, înainte de a crește până la o medie de 360 EUR/t, în următorii cinci ani ai perioadei de perspectivă, în conformitate cu așteptările pentru prețurile mondiale la produsele lactate. Piața mondială ar trebui să rămână cu doar 7,5% din producția mondială de produse lactate tranzacționate, în 2025, astfel încât riscul să rămână ridicat, de dezechilibre ale pieței, pe termen scurt. În următorii 10 ani, aproximativ jumătate din laptele suplimentar produs în UE ar putea fi utilizat pentru laptele praf (în special SMP), și mai mult de 30%, pentru brânză.
Sectorul laptelui se va extinde
În prezent, piața produselor lactate din UE este caracterizată de un dezechilibru care afectează prețurile produselor lactate. Cu toate acestea, pe termen lung, sectorul va continua să se extindă, deoarece se preconizează că cererea internă și externă vor crește constant, în timp ce prețurile se vor recupera la niveluri moderate în următorii câțiva ani, înainte de a crește în continuare. În plus, cota sa de exporturi mondiale ar trebui să crească ușor, profitând de potențialul său bun de creștere a producției, în timp ce producătorii din Noua Zeelandă sunt mai constrânși de disponibilitatea resurselor naturale. În timp ce, mare parte a producției suplimentare de pulberi va fi exportată, principalul motor al extinderii producției de brânză va rămâne consumul intern.
Dezechilibrul pieței care stă la baza nivelului scăzut al prețurilor actuale pentru produsele lactate și lapte, este determinat în principal de o creștere a ofertei mondiale, într-un moment în care China cumpără mai puțin, iar Rusia a interzis importurile din UE, SUA, Norvegia și Australia. Aprovizionarea cu lapte în UE, SUA, Noua Zeelandă și Australia a crescut cu peste 10 milioane t, datorită condițiilor meteo și a prețurilor ridicate ale laptelui.
Importurile chineze au revenit la niveluri medii de 50 000 t pe lună, după o perioadă scurtă de achiziții foarte mari de SMP și WMP (la 130 000 t pe lună), ceea ce a determinat creșteri ale prețurilor. Dar, nivelurile impresionante de import acumulate în stocuri au ponderat foarte mult prețurile mondiale. Piața chineză se echilibrează acum și este de așteptat ca importurile sale de SMP și WMP să crească cu 3,5% pe an, după ce stocurile au fost absorbite.
Rusia nu e de luat în calcul
Importurile de brânză din Rusia s-au redus aproape la jumătate, de la interdicția introdusă în august 2014, ceea ce s-a tradus într-o scădere cu 20% a consumului de brânză în Rusia, deoarece creșterea producției interne nu a compensat pe deplin pentru importurile mai mici. În condițiile în care interdicția va fi eliminată, exporturile în Rusia nu se vor relua la nivelurile anterioare din mai multe motive, inclusiv dificultăți financiare și creșterea producției interne în Rusia. Din această perspectivă, se presupune că UE va putea exporta în Rusia jumătate din volumele exportate anterior.
Ulterior, tendința preconizată este o scădere a importurilor totale de brânză din Rusia, împreună cu o creștere a autosuficienței sale. În ceea ce privește cererea, cel mai remarcabil fenomen a fost creșterea importurilor din Mexic, Japonia, SUA, Malaezia și Filipine. Importurile totale de produse lactate din lume (în echivalent lapte), par să depășească nivelul anului trecut. În SUA, creșterea economică determină cererea internă de unt și brânză și crește prețurile SUA, peste cele din UE și Noua Zeelandă. În consecință, importurile de unt și brânză din SUA au crescut semnificativ, în timp ce exporturile sale au scăzut. Aceasta a furnizat UE puncte de desfacere suplimentare: SUA și piețele sale tradiționale de export.
Evoluția sectorului de carne
Populația și creșterea economică din țările în curs de dezvoltare ar trebui să sprijine cererea mai mare de carne și să contribuie la exporturile mai mari de carne ale UE. Se estimează că și consumul mondial de carne va crește cu 15%, între 2020 și 2025, mai puțin decât în deceniul precedent, dar este totuși echivalent cu producția totală de carne de un an în UE. Datorită recuperării economice și a prețurilor ușor mai mici, consumul general de carne pe cap de locuitor din UE a fost recuperat cu o scădere de 1,8 kg. Se estimează că creșterea va ajunge până la 67,6 kg (greutate cu amănuntul), înainte de reluarea precedentului descendent.
Până la sfârșitul perioadei de perspectivă, consumul pe cap de locuitor este de așteptat să scadă la 66,7 kg, aproape de nivelul din 2008, carnea de pasăre luând cote mici de piață din celelalte categorii de carne. Producția de vită a UE continuă să fie determinată în principal de evoluția efectivelor de lapte. După creșterea din 2014 și 2015, se preconizează că va scădea, deși într-un ritm mai lent, până la 7,6 milioane t, în 2025. După ce a scăzut în câțiva ani, producția și consumul de carne de ovine și caprine se vor stabiliza la nivelul actual, datorită rentabilității îmbunătățite și a cererii, rămânând constantă, în ciuda prețurilor mai mari.
În urma unei recuperări puternice, producția de carne de porc se va extinde cu mai puțin de 2%, până în 2025 față de 2020. În contextul scăderii lente a consumului intern, se preconizează că exporturile de carne de porc vor crește constant, fiind susținute de cererea mondială și îmbunătățirea ușoară a prețurilor. Se preconizează că producția de carne de pasăre din UE se va extinde pe parcursul perspectivei cu aproape 4%, în timp ce consumul ar putea crește doar marginal. Dinamizate de o creștere promițătoare a cererii mondiale de import, exporturile UE vor atinge 1,6 milioane t până în 2025 (+15%), dar prețurile vor fi sub presiune ca urmare a creșterii concurenței din Brazilia și SUA.
UE va exporta mai multă carne
Creșterea consumului mondial de carne determină schimbări în producția de carne a UE, care se așteaptă să crească doar ușor, în următorii 10 ani, la 46,5 milioane t. Producția de păsări de curte și carne de porc se va extinde ușor, în ciuda preocupărilor de mediu. După câțiva ani de creștere, producția de carne de vită se așteaptă să revină la tendința sa în scădere, în următorii ani. Producția de carne de oaie și capră va rămâne relativ stabilă, după ani de declin. Deoarece consumul UE nu urmărește creșterea producției, UE va exporta mai mult pe o piață internațională provocatoare. Prețurile cărnii s-ar putea confrunta cu o scădere în anii următori, datorită creșterii concurenței și a prețurilor relativ scăzute ale furajelor, în prima parte a perioadei de perspectivă, urmată de o redresare în a doua parte, datorită cererii în creștere susținută.
Creșterea cererii de import la nivel mondial pentru carne determină o creștere a comerțului UE. Creșterea populației și creșterea economică în țările în curs de dezvoltare, deși este mai mică decât în deceniul precedent, se estimează că vor sprijini cererea mai mare de carne și vor contribui la creșterea exporturilor de carne din UE. Se preconizează că consumul mondial de carne va crește cu 1,4% pe an, până în 2025, mai lent decât în deceniul precedent (+2,1%), la 358 milioane t. Această creștere este echivalentă cu producția de carne totală a unui an, în UE.
Crește cererea de carne de pasăre
Se preconizează că cererea mondială de import de carne de pasăre va crește cu 4,6 milioane t, ajungând la 17 milioane t, până în 2025. Aceasta reprezintă mai mult decât creșterile pentru carnea de vită, carne de porc și ovine și caprine (2,2, 1,6 și 0,2 milioane t.). Piețe importante în creștere sunt situate în Asia, Africa Subsahariană și Orientul Mijlociu (în special pentru păsările de curte). În alte țări, precum Rusia, modelele de consum au fost influențate semnificativ de criza economică și de disponibilitățile de carne din UE-15. Prin urmare, estimările de tendințe simple ale evoluțiilor viitoare ale consumului, bazate (parțial) pe această perioadă, pot fi părtinitoare în direcție sau amploare.
Creșterea consumului oferă o primă indicație a noului nivel, dar incertitudinea revine momentului următorului moment de cotitură, pentru consumul total de carne în UE-15 sau încetinirea ritmului în UE-N13. Deocamdată, disponibilitatea scăzută, prețurile mai mari ale cărnii, încetinirea creșterii economice și ratele ridicate ale șomajului (în special în țările din sudul Europei), au determinat consumul total de carne cu 1,5%. Consumul total de carne a atins cel mai scăzut nivel timp de 11 ani (64,5 kg pe cap de locuitor). În plus, consumatorii au apelat la carne și produse mai ieftine.
Prin contrast, consumul de carne al UE a fost recuperat cu un eșalon de 1,8 kg pe cap de locuitor, iar această tendință va continua, deși într-un ritm mai lent. Pe măsură ce situația economică îmbunătățită va lăsa consumatorilor un venit mai mare, disponibil, nivelurile mai mici ale prețurilor ar putea încuraja o stabilizare suplimentară a consumului de carne pentru încă un an, dar această tendință poate fi redusă, nivelurile începând foarte curând să scadă din nou.
Însă, consumul de produse din carne nu va crește în următorii ani, din cauza preocupărilor sociale tot mai mari (bunăstarea animalelor și a amprentelor de carbon), a preocupărilor de sănătate și a îmbătrânirii populației europene (consumând mai puțină carne pe cap de locuitor). Unii dintre acești factori servesc la favorizarea păsărilor de curte peste alte carne.
Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății a ridicat îngrijorări și ar putea avea un efect asupra comportamentului anumitor consumatori. Prin urmare, până la sfârșitul perioadei de perspectivă, consumul pe cap de locuitor trebuie să scadă la 66,7 kg (în greutate cu amănuntul), un nivel similar celui din 2008, dar cu o compoziție care se schimbă în favoarea cărnii de pasăre.