Technologies

214

Carnea și provocările viitorului

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Proteinele alternative care pot acționa ca înlocuitori ai alimentelor tradiționale, de origine animală, sunt investiții financiare considerabile și atractive, pentru a satisface nevoile nutriționale și cerințele alimentare ale unei populații prezise la mijlocul secolului la 10 miliarde de persoane. Uriașa problemă, însă, este aceea de a le obține într-o manieră sănătoasă și durabilă. Ce-a de-a IV-a revoluție industrială, cum este denumită actuala tranziție, vine cu promisiuni mari, care încep de la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și merg până la transformarea nutriției și a sănătății oamenilor. Dar este posibilă eliminarea cărnii din dieta umană? Toate aceste teme și întrebări au făcut obiectul Forumului Economic Mondial desfășurat recent la Geneva, ideile fiind sintetizate în lucrarea cu titlul ”Meat: The Future Series”, elaborată sub conducerea cercetătorului britanic H. Charles J. Godfray, de la Oxford University. Vă prezentăm sinteza acestui material deosebit de interesant, fiind convinși că reflectă perfect viitorul sectorului mondial al cărnii, dar și al omenirii, în general.Tehnici de manipulare socială   În elaborarea sa, raportul a investigat diverse sisteme alimentare. Angajarea modelelor cantitative dezvoltate la Oxford, arată că o gamă largă de alternative de proteine pot avea beneficii importante pentru mediu și sănătate, chiar dacă identifică puncte sensibile sau  lacune în cunoaștere. O constatare importantă a cercetării este aceea că demonstrarea beneficiilor acestor produse nu este suficientă pentru consumatori, ca să le adopte. Un set mult mai larg de intervenții va fi necesar pentru a accelera absorbția.   În acest scop, analiza din raportul citat utilizează în primul rând tehnici de știință socială, acționând ca un determinant critic al adopției, mai ales în privința interacțiunii narațiunilor care se dezvoltă în raportul dintre costurile și beneficiile proteinelor alternative. Utilizând informațiile din piețele nord-americane și europene, acolo unde proteinele alternative sunt mai avansate și ceva mai disponibile, se poate înțelege care dintre inițiative au avut cel mai mare impact sau cel mai mare dezavantaj, în ceea ce privește acceptarea și achiziționarea acestor produse.   Suplimentar, evaluarea se concentrează pe economia politică și pe mediile de reglementare care pot să susțină o astfel de transformare, recunoscând rolul esențial pe care aceste elemente îl joacă în sistemul alimentar. În cele din urmă, analizele sunt reunite pentru a prezenta recomandări cu privire la acțiunile multiple care ar putea fi utilizate pentru a accelera adoptarea de alternative benefice și pentru a diminua impactul negativ, cauzat de întreruperea sistemelor curente de administrare a proteinelor.   CASETA   Sinergia industriilorO concluzie importantă din raport este că, în viitorul apropiat, carnea și industriile alternative de proteine ​​vor coexista și că, în consecință, există mari oportunități pentru sinergii. Într-adevăr, este puțin probabil ca proteinele alternative să fie general acceptate și utilizate, dacă nu se utilizează experiența de producție și de marketing a sectorului tradițional de proteine, mai ales că proteinele alternative reprezintă un domeniu nou, apărut în cadrul sistemului alimentar. Desigur, analizele nu sunt definitive și vor fi necesare lucrări suplimentare, noi baze de date, noi tehnologii, dar și evoluția metodelor de producție, atât pentru a evalua factorii suplimentari, cât și pentru a înțelege costurile totale de tranziție, de la produsele tradiționale cu origine animală, în țările mai dezvoltate, ca sursă importantă de proteine ​​dietetice. Alt tip de alegeri alimentare   Până în 2050, sistemele alimentare la nivel mondial vor trebui să răspundă dietei a peste 10 miliarde de persoane care, în medie, vor fi mai bogați decât oamenii de astăzi și vor aspira la tip de alegeri alimentare decât cele disponibile în prezent. Acest produs alimentar va trebui să fie fabricat în mod durabil, în modalități care să contribuie la reducerea schimbărilor climatice. În același timp, sănătatea umană este influențată mai mult de alimente, decât de oricare alt factor, iar facilitarea unei diete sănătoase este esențială, atât pentru bunăstarea individuală, cât și în privința costurilor eventualelor tratamente.   Este recunoscut faptul că traiectoria actuală a sistemului alimentar nu ne va permite să ne îndeplinim aceste obiective. Sistemul alimentar trebuie să se schimbe radical pentru a trece de aceste provocări. O parte foarte importantă a acestora va fi adoptarea de noi tehnologii, inclusiv oportunități oferite de a patra revoluție industrială. Sectorul alimentar a fost relativ lent în capitalizarea progreselor tehnologice recente. De exemplu, la Forumul Inovării din 2018 s-a arătat că investițiile cumulative, începând cu 2010, sunt de zece ori mai mari pentru asistența medicală, decât pentru industria alimentară. Acest lucru pare să se schimbe acum, una dintre zonele care atrag cea mai mare atenție și investiții fiind proteinele ​ alternative și înlocuitorii de carne. Cum se va dezvolta acest sector este departe de a fi clar, dar există este o posibilitate de perturbare reală a peisajului general, în viitorul apropiat.   Imposibil de multă carne   Ar fi imposibil pentru o populație globală de 10 miliarde de oameni să mănânce cantitatea de carne care ar intra dietele tipice din America de Nord și Europa, păstrându-se concomitent obiectivele de dezvoltare durabilă acceptate (SDG),  pentru mediu și climă. Totul ar necesita prea mult teren și apă, și ar conduce la niveluri de emisii de gaze cu efect de seră și alte emisii poluante, inacceptabile. În plus, consumul excesiv de carne și producția actuală au efecte semnificative asupra sănătății umane, a mijloacellor de trai și a economiei. Astfel, carnea reprezintă o provocare specială pentru viitor, în dezvoltarea sistemului alimentar global.   Carnea are un loc special în dieta umană. Omul modern ființele are o preferință înnăscută pentru ea, întrucât este bogată în energie și în proteine. ​Carnea are importante funcții sociale și nutriționale, și, în multe societăți, consumul de carne are un rol cultural determinant. Acești puternici driver-i culturali și biologici au o semnificație uriașă asupra eforturilor de a schimba dietele, așa cum s-a constatat în multe campanii de sănătate publică, menite să promoveze un consum mai sănătos de alimente.   În unele țări cu venituri mici, consumul de carne este important în furnizarea unei diete complete și nutritive, și, cel puțin până în prezent, nu există alternative viabile, cu o densitate energetică și nutritivă comparabilă. De multe ori, creșterea animalelor este, de asemenea, un element central pentru mijloacele de subzistență și elasticitate economică. Pentru cei inderesați de detalii, să amintim că importanța cărnii și a efectivelor de animale din aceste comunități sunt explorate în Raportul Institutului Internațional de Cercetare a Zootehniei (ILRI)-2019, în capitolul ”Opțiuni pentru sectorul creșterii animalelor în dezvoltarea și Economiile emergente, până în 2030 și dincolo”, pregătind, de asemenea, viitorul industriei mondiale a cărnii.   Impactul asupra mediului   O mare parte din dezbaterea despre producția de carne de astăzi se axează pe impactul său asupra mediului și, în special, pe emisiile de gaze cu efect de seră. Impactul variază foarte mult între tipurile de animale și sistemele de producție. Carnea roșie (vacă, oaie și capră), este o sursă mare de gaze cu efect de seră, din cauza metanului produs de digestia rumegătoarelor. Aproximativ 15% din emisiile antropogene de gaze cu efect de seră, au ca origine creșterea animalelor. Din acestea, 40% au drept cauză producția de carne de vită și lapte.   Creșterea animalelor poate fi, de asemenea, o sursă de dispersare a efectelor negative, inclusiv de azot, fosfor și microorganisme patogene, în special în cazul în care se aplică gunoi de grajd. Nevoia de pajiști și de teren arabil, pentru a crește hrana pentru animale este singurul și cel mai important motor al lui despăduriri, cu consecințe asupra gazelor cu efect de seră, emisii și biodiversitate. Acolo unde sunt crescute animalele, terenurile nu pot fi folosite pentru cultivarea culturilor arabile, iar acest lucru poate contribui la accentuarea schimbărilor climatice.   Cel mai important aspect: Factorul social   Însă, creșterea, distribuirea și vânzarea alimentelor cu origine animală este responsabilă pentru mijloacele de existență ale milioanelor de oameni din întreaga lume. A fost estimat că 3% din PIB-ul global provine din agricultură, din care, 40% provine din efectivele de animale. Aceasta oferă mijloace de trai pentru aproximativ un miliard de oameni, copleșitor concentrați în țările cu venituri mici, inclusiv unele dintre cele mai sărace țări de pe Pământ.   Deci, în discutarea înlocuitorilor de carne și necesitatea de a reduce consumul global de carne, este foarte important să se asigure că nu sunt adoptate politici care afectează în mod negativ sănătatea sau mijloacele de trai ale unora dintre cei mai săraci oameni din lume și cele mai defavorizate grupuri care sunt dependente de carne și șeptel.   În mod similar, există, de asemenea, un potențial de întrerupere a mijloacelor de existență ale populației în țări cu venituri medii dar și cu venituri ridicate, în special acelea care nu oferă oportunități alternative de angajare. Și aceste costuri de tranziție vor trebui luate în considerare și planificate cu atenție, așa cum s-a văzut în tranziția locurilor de muncă din industria mineritului. Pe scurt, sprijinul public pentru proteinele alternative vor fi probabil suprimate, în cazul în care costurile sociale ale adoptării lor sunt considerate prea mari.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2