Creşterea ovinelor în judeţul Sibiu, reprezintă o activitate tradiţională, multiseculară, fiind activitatea de baza în special pentru zona Mărginimii Sibiului, unde alături de creşterea acestei specii, se practică activităţi tradiţionale privind prelucrarea unor produse din lână, lapte, carne, cu un pronunţat caracter specific local (brânzeturi, îmbrăcăminte, articole artizanale, instrumente pentru prelucrarea produselor (obiectele de inventar ale stânii, ateliere de cojocărie, confecţionarea pălăriilor tradiţionale, ateliere pentru ţesături, etc). Avantajele economice (materiale şi financiare) pe care le oferă această specie de animale, a determinat ca în ultimii 10 ani dinamica efectivelor totale şi de oi mame, să aibă o evoluţie constantă, cu unele creşteri naturale prin menţinerea în efectiv a mieluţelor pentru înlocuirea reformelor, sau a animalelor vândute, sacrificate, moarte, dispărute, etc), faţă de alte specii de animale care se cresc în judeţul nostru (bovine, cabaline, porcine) Astfel la începutul anului 2013, efectivul total de 554.414 capete ovine, din care 450.673 oi şi mioare a fost înregistrat în 4.055 exploataţii ale gospodăriilor populaţiei, ponderea cea mai mare o reprezintă gospodăriile în care se cresc efective de ovine cuprinse între 50 şi 500 capete (64%), urmează exploataţiile cu ovine până la 50 de capete, care reprezintă 23 %, iar exploataţiile în care se cresc peste 500 capete ovine reprezintă 13 % din numărul total de ovine. Din această sumă un procent de cca 20%, este concentrat în zona Mărginimii Sibiului. Datorită condiţiilor geo-climaterice caracteristice judeţului Sibiu, efectivele de ovine sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 200 - 230 de zile, în funcţie de intemperii) pe pajiştile naturale (182.000 ha. de păşuni şi fâneţe existente), situate în zonele de deal şi munte, specifice reliefului judeţului Sibiu efective care sunt comasate în 692 de turme, cu un efectiv de ovine pe turmă, diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei, de distanţa faţă de localităţi şi alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a ovinelor. Anual conducerea D.S.V.S.A. Sibiu, prin medicii veterinari zonali, verifică în teren situaţia concretă la nivel de localităţi şi stâni constituite, modul de producerea şi valorificare a laptelui de oaie şi a derivatelor rezultate prin procesare, motivat de necesitatea implementării legislaţiei specifice în această activitate, având în vedere şi faptul că produsele obţinute din laptele de oaie din judeţul Sibiu sunt solicitate de mulţi consumatori în cadrul judeţului şi pe teritoriul naţional. Conform analizelor efectuate în ultimii doi ani, precum şi din prognoza anului 2013, laptele de oaie, în judeţul Sibiu, estimat la o producţie totală de 144.000 hl, obţinut în perioada de lactaţie de 150 de zile, se valorifică ca atare în stare proaspătă sau este supus prelucrării şi valorificat ca telemea, caş, brânză frământată, brânză în burduf şi alte sortimente specifice zonei, astfel: - din 214 exploataţii (stâni) care reprezintă 30% din totalul de stâni, se livrează lapte crud pentru prelucrare la unităţi autorizate din judeţul Sibiu şi judeţele limitrofe; - din 301 stâni (43%) laptele este prelucrat sub formă de telemea sau caş şi predat la proprietarii ovinelor din stâna respectivă, în cantităţile stabilite în funcţie de numărul de oi în participaţie, produse din care cea mai mare cantitate a fost valorificată pe piaţa liberă; - în 34 stâni (5 %) laptele este consumat de miei. - 143 de stâni (22%) sunt înregistrate la D.S.V.S.A Sibiu ca Centre de prelucrare lapte de oaie integrate în exploataţie, aprobate să valorifice produsele obţinute la unităţi şi spaţii autorizate sanitar veterinar pe teritoriul naţional. În aceste condiţii 43 % din producţia de lapte de oaie se valorifică prelucrat în brânzeturi, din exploataţii care nu sunt înregistrate sanitar veterinar la D.S.V.S.A. Sibiu, şi produsele nu sunt supuse permanent.controlului de specialitate Această situaţie este consecinţa anumitor factori, cum sunt: - conservatorismul unor crescători de ovine de a-şi menţine obiceiurile aşa zise moştenite; - lipsa forţei de muncă calificate; - valorificarea produselor din lapte de către intermediari, care fac mijlocirea între producători şi pieţele din marile oraşe; - lipsa de implicare a asociaţiilor de profil, care nu au organizat centre de prelucrare a laptelui şi de valorificare în cadrul asociaţiei respective; - abateri de la legislaţia din acest domeniu (Ordinul Preşedintelui A.N.S.V.S.A.nr. 111 din 2008, completat cu Ord. nr.13 / 2009). Menţionăm că legislaţia în vigoare sprijină crescătorii de ovine care doresc să valorifice producţia primară, sau produsele obţinute prin procesarea producţiei primare, însă cu obligaţia să solicite D.S.V.S.A. Sibiu, document de înregistrare pentru vânzare cu amănuntul, document care stabileşte: codul producătorului, produsele care se valorifică, cantitatea, locul de comercializare şi aria de distribuţie. Această înregistrare este necesară pentru a se putea monitoriza şi controla respectarea normelor şi regulilor de igienă, trasabilitatea şi siguranţa alimentelor, de către toţi crescătorii de ovine din judeţul nostru care produc, procesează, depozitează şi comercializează lapte şi produse din lapte de oaie, în scopul protejării sănătăţii publice. În contextul legislativ, stâna este asimilată cu centrul de prelucrare lapte integrat în exploataţie şi trebuie să fie dotată cu spaţii pentru recepţia, prelucrarea şi depozitarea materiilor prime şi a produselor finite, respectiv: - un spaţiu de lucru pentru activităţile de recepţie a laptelui şi prelucrarea produselor finite; - un spaţiu pentru maturarea şi depozitarea produselor lactate obţinute; - materialele de construcţie să poată fi uşor uşor spălate şi dezinfectate; - să asigure sursă de apă potabilă, facilităţi pentru igienizarea mâinilor, a recipientelor pentru transportul laptelui, precum şi a echipamentelor şi ustensilelor folosite pentru fabricarea produselor lactate; - un dulap cu cheie pentru stocarea detergenţilor, dezinfectanţilor şi a materialelor de igienizare; - recipiente cu închidere ermetică, pentru deşeuri şi subprodusele care nu sunt destinate consumului uman (organe de la animale moarte, zerul, zara, etc); - persoanele care prepară sau manipulează laptele şi produsele lactate trebuie să respecte normele de igienă personală, să poarte îmbrăcăminte adecvată şi curată şi să facă dovada stării de sănătate printr-un act medical, eliberat conform legislaţiei naţionale în vigoare. În condiţiile în care crescătorii de ovine din judeţul nostru sunt înregistraţi la D.S.V.S.A. Sibiu, pentru vânzare cu amănuntul, aceştia pot să comercializeze produsele din lapte de oaie la consumatorul final, la alte unităţii autorizate, în pieţe agroalimentare de pe intreg teritoriul Romaniei, precum şi cu ocazia expoziţiilor, târgurilor sau alte manifestări organizate de diferite autorităţi sau organizaţii profesionale în cadrul legal. Produsele destinate comercializării trebuie să fie identificate prin etichete pe care sunt înscrise menţiuni referitoare la producător, denumirea produsului, data obţinerii, condiţii de păstrare eticheta (modelul se poate obţine de la D.S.V.S.A Sibiu, odată cu eliberarea documentului de înregistrare) se aplică pe ambalajul tradiţional, cutii de plastic sau puţini, pentru brânzeturi. Inspectorii D.S.V.S.A. Sibiu, vor controla respectarea normelor de producere şi comercializare a produselor din lapte de oaie şi vor aplica sancţiuni contravenţionale (amendă între 600 şi 2.000 lei) sau sechestrarea produselor în cazul constatării unor abateri de la legislaţia specifică. (Dr. Penţea Ioan - Compartiment Comunicare la D.S.V.S.A. Sibiu)