Microclimatul hibernal oferit animalelor supuse îngrășării  se referă în special la calitatea aerului dintr-un adăpost, în termeni de temperatură, umiditate, viteză și poluare a aerului (cu particule de praf, microorganisme și gaze). Microclimatul în adăposturile de animale este influențat, în primul rând, de arhitectura (geometria) construcției, volum, izolație, localizarea animalelor, încălzire și ventilație.

Confortul termic pe timpul iernii Datorită faptului că nivelul temperaturii aerului din adăposturi, iarna, este mai delicată prin elementele de închidere, prin încălzirea aerului de ventilație și prin căldura de evaporare tehnologică. În cazul în care această relație nu se realizează, datorită cantității insuficiente de căldură emisă de numărul de animale existente în adăpost sau datorită pierderilor mari prin elementele de închidere și ventilație, devine necesară încălzirea suplimentară a adăpostului. De exemplu, la tineretul taurin supus îngrășării, asemenea situații se întâlnesc extrem de rar, deoarece aceste categorii de vârstă prezintă o zonă de confort termic coborâtă și sunt mult mai tolerante față de frig decât față de căldură. Aceste animale se simt cel mai bine la temperaturi de 10-14 grade Celsius, temperaturi la care omul simte senzația de frig, pentru că zona de confort termic la om este mai ridicată, situându-se la 18-22 grade. Din aceste motive, este bine de reținut că ventilația naturală nu trebuie blocată foarte des și în totalitate, pentru că animalele produc o mare cantitate de căldură, vapori de apă (transpirație, expirație) și gaze nocive, care dacă nu sunt evacuate din adăpost fac imposibilă nu numai atingerea performanțelor productive, dar adeseori afectează chiar supraviețuirea animalelor.   Animalele de fermă și nevoia de microclimatSistemele de încălzire de interior se pot utiliza folosind țevi cu suprafață netedă, țevi de tip delta sau țevi cu nervuri. Țevile cu aripioare degajă cea mai redusă cantitate de căldură pe metru cub. Aceasta înseamnă că, pentru a asigura temperatura necesară spațiului, lungimea țevilor este variabilă.   Sistemele de încălzire în pardoseală produc o temperatură mai mică decât sistemele de cameră. Pe lângă reducerea costurilor de încălzire, microclimatul se poate ameliora, deoarece căldura este furnizată în zona de odihnă a animalelor. Acest sistem este recomandat îndeosebi pentru purceii sugari și purceii înțărcați.   Lămpile de încălzire sunt întâlnite, mai ales, în boxele de fătare. În general, acestea se atârnă în mod liber, dar pot fi folosite și împreună cu o învelitoare sau cu o zonă de prelungire.   Radiatoarele se pot alimenta cu energie electric, gaz, benzină/ulei sau apă fierbinte. Se pot folosi și radiatoarele pentru instalații cu boilere. Foarte frecvent, apa este încălzită cu benzină/ulei sau biocombustibil. Este important ca lamele/paletele radiatorului să fie curate, fără praf.   Arzătoarele cu gaz. Pentru încălzire se pot utiliza sisteme radiante cu gaz natural. Acestea sunt relativ ieftine și ușor de instalat, dar sunt scumpe din punct de vedere al primei de asigurare, în caz de incendiu. În general, costul gazului îmbuteliat sau în rezervoare este și el relativ mare.   Pentru un anumit tip de combustibil și sistem de încălzire trebuie luate în calcul patru aspecte:

1. prețul combustibilului;
2. investiția inițială;
3. efortul necesar pentru aprinderea și întreținerea sistemului;
4. sistemul de distribuție termică.

  Avantajul multora dintre sistemele pe bază de biocombustibil este că pot fi trecute de la un combustibil la altul, în funcție de evoluția prețurilor. Totuși, sistemele pe biocombustibil necesită și o distribuție pe bază de apă caldă.   Păcura. Sistemele pe bază de păcură sunt ușor de utilizat și întreținut, costurile investiției fiind, în mod normal, moderate. Randamentul este unul bun (adesea 90-95%) și sistemul poate fi utilizat atât vara, cât și iarna, întrucât sistemul pornit-oprit lucrează în funcție de nevoile curente.   Biocombustibilii/combustibilii ecologici. Termenul de biocombustibil este unul generic dat materialelor biologice. În practică, materialele respective sunt paiele, cerealele, paleții din lemn, talașul sau lemnul brut. Acești combustibili sunt neutri din punct de vedere al emisiilor de CO2, ceea ce înseamnă că, prin combustia lor, rezultă o cantitate de CO2 egală cu cea acumulată pe durata creșterii.   Echipamente pentru reglarea microclimatului Pentru a asigura microclimatul cel mai potrivit animalelor trebuie să existe posibilitatea de reglaj, în funcție de temperatura și umiditatea din adăpost și de condițiile meteorologice de afară. Aceasta înseamnă că rata de ventilație, precum și sistemul de încălzire trebuie reglate. În mod normal, nu se recomandă reglarea manuală a condițiilor de microclimat, deoarece acestea se modifică în cursul zilei, în funcție de activitatea animalelor și climatul exterior. Cea mai simplă soluție de reglare a sistemelor de temperatură și ventilație se bazează pe temperatură; aceasta înseamnă că ventilatoarele sunt pornite când temperatura depășește un anumit prag și oprite la o temperatură sub pragul respectiv. Ca o regulă empirică, într-un adăpost pentru porci, suma dintre temperatură și umiditate nu trebuie să fie mai mare de 90 – la o temperatură de 20 grade umiditatea relativă nu trebuie să depășească 70%. Controlul continuu al unităților de introducere și evacuare este necesar deoarece permite controlul precis al ratei ventilației, la consum de energie acceptabil. Reglarea continuă se poate realiza prin:   Reglajul pornit/oprit este cea mai simplă metodă. Ventilatoarele sunt pornite sau oprite în funcție de temperatura din încăpere.   Clapetă/registru de reglaj. Utilizarea clapetei de reglaj la ventilatoarele de introducere și de evacuare a aerului nu este convenabilă din punt de vedere al consumului energetic, fiind controlat numai aerul introdus. Indiferent dacă se închide sau se deschide clapeta, ventilatorul funcționează la capacitate totală.   Tensiunea reglabilă. La ventilatoarele cu tensiune reglabilă, tensiunea poate fi redusă cu până la 30% din valoarea maximă. Principala problemă la această soluție este că ventilatoarele nu asigură o presiune constantă la valorile inferioare de tensiune (capacitate redusă).   Frecvența reglabilă. Ventilatorul cu frecvență reglabilă poate asigura un flux constant, chiar și la viteze mici sau în condiții de vânt puternic. Sub aspectul economiilor la consumul de energie, ventilatoarele cu frecvență reglabilă sunt de preferat celor cu tensiune reglabilă.   Controlul sistemului de încălzire. Este recomandat ca reglarea cantității de căldură furnizate să fie coordonată automat cu reglarea ventilației. Controlul insuficient sau separat poate cauza probleme, temperatura sau umiditatea fiind prea scăzute sau prea ridicate. Este important ca senzorul de umiditate să fie curățat cu regularitate, deoarece praful și murdăria îi poate afecta funcționarea. Toate animalele sunt sensibile la răcirea provocată de viteza aerului. De asemenea, la un nivel de umiditate de peste 70%, această diferență nu trebuie să fie mai mare de 1,5-2,0 grade. Scopul este să nu se ajungă la punctul de condensare, la nivelul pereților și tavanului. Intensificarea circulației animalelor/traficului duce la creșterea umidității aerului: picăturile de apă (condensul) pot acoperi pereții reci și tavanul, penetrându-le.   Ventilația de urgență. În adăposturile cu densitate mare de animale, există un risc ca indivizii să fie răniți sau să moară, dacă sistemul de ventilație se defectează, atunci când nu este asigurat un sistem de ventilație în caz de urgență. Dacă ventilația de urgență are capacitate prea mică, temperatura crește în ritm accelerat și cu cât efectivul de animale este mai mare și temperatura din adăpost crește, făcând critică situația. (Acest articol a apărut în nr. 30 al revistei Fabrica de Carne)