Blocajele, protecția și restricțiile de funcționare de la domiciliu, împreună cu veniturile diminuate și timpul suplimentar  la dispoziția oamenilor, au condus la schimbări largi în atitudinile și comportamentul consumatorilor europeni, după cum arată studiul cu titlul ”Pandemic impacts on european consumer food behaviour”, întocmit de Institutul European pentru Inovație Tehnologică (EIT), de pe lângă Comisia Europeană.

Schimbări semnificative

Potrivit sursei citate, în întreaga Europă asistăm la schimbări semnificative în obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare, la produsele pe care le cumpărăm și le consumăm și la modul în care gătim și mâncăm. Sondajul realizat cu ajutorul a 5000 de consumatori din zece țări europene arată diferențe interesante între țări și grupe de vârstă, dar aceste tendințe generale sunt general valabile.

Cumpărăturile sunt mai diverse și se consumă mai mult decât înainte de criza sanitară. S-au raportat creșteri semnificative ale cumpărăturilor online și cumpărarea în vrac, precum și creșterea netă a consumului în aproape fiecare categorie de alimente (în special fructe, legume și făină).

Referitor la creșterea planificării și acordarea atenției la ceea ce cumpărăm în general, consumatorii spun că s-au preocupat mai mult de proveniența locală, de ambalare (tensiunile dintre igienă și mediu), prospețimea, evitarea aditivilor și căutarea valorii.

Bucuria de a găti și o creștere a orelor de masă în gospodărie, înseamnă acum mai mult, pentru oamenii care raportează o creștere a bucuriei convivialității și a experimentării cu rețete, o reducere a utilizării meselor ready-meal, o schimbare către orele de masă adecvate și mâncarea cu alți membri ai gospodăriei.

Schimbări mai pronunțate în sudul Europei

În ansamblu, aceste tendințe sunt cele mai pronunțate în țările din sudul Europei, probabil, influențate de variațiile de țară ale impactului și răspunsurilor COVID-19, combinate cu diferențele culturale și socio-economice pe termen lung. În ceea ce privește vârsta, observăm schimbări mai mari de comportament în ambele direcții: în grupul cel mai tânăr de 18-35 de ani, ale cărui stiluri de viață au fost modificate în mod mai dramatic de către pandemie, dar și cel mai puțin în cel mai vechi grup, de 55+.

Deși este posibil să vedem unele comportamente care inversează obiceiurile în perioada de postpandemie, consumatorii din sondajul citat au spus că multe dintre schimbări vor fi de durată. Tendințele ascendente notabile pentru viitor includ:

• O bună aprovizionare cu alimente și o mare varietate va conta mai mult, după post-pandemie.

• Abilitățile, echipamentul de gătit și timpul necesar pentru a găti vor fi mai importante.

• Magazinele de alimente accesibile și accesul la alimente la prețuri accesibile sunt priorități sporite.

• Cunoștințele nutriționale, alimentele sănătoase și utilizarea alimentelor pentru controlul greutății vor conta mai mult.

• Oamenii intenționează să cumpere mai multe alimente locale și să reducă ambalajele nesustenabile și risipa de alimente.

De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că un număr mai mic dintre cei întrebați afirmă că intențiile lor au mers în direcția opusă și, în multe cazuri, intențiile oamenilor rămân neschimbate.

Cel mai pronunțat, în general, este un accent sporit pe accesibilitatea și valoarea alimentelor și, odată cu aceasta, apare riscul de a crește inegalitățile și lacunele de comportament în jurul unei alimentații sănătoase și durabile.

Ca urmare, răspunsul din partea factorilor de decizie politică și a sistemului alimentar va fi esențial pentru consolidarea și extinderea schimbărilor de comportament realizabile, care au un impact pozitiv pentru indivizi și societate.

Românii au un comportament de achiziție impulsiv

Odată cu pandemia COVID-19 și restricțiile și anxietățile asociate, în ceea ce privește cumpărăturile cu alimente, a existat o trecere accelerată la cumpărăturile online în toate țările analizate și a crescut semnificativ cumpărarea în vrac. Constatări cheie:

• Creștere mare a cumpărăturilor de alimente online în general: 45% fac mai mult comerț online, față de 10%, în perioada anterioară (Grecia a crescut cel mai mult, cu 60% față de 7%). Această tendință este cea mai pronunțată în grupul de vârstă 18-35 de ani, 41% raportând o creștere, față de 33% anterior, din grupa de vârstă de 36-55 și 24% din grupul de peste 55 de ani.

• Livrarea la domiciliu a reprezentat majoritatea, cu o creștere generală de 41% mai mult, comparativ cu 20% anterior.

• Toate țările au înregistrat o creștere mare a achizițiilor în vrac; în general 47% au crescut acest comportament, față de 11%, care l-au redus (Finlanda a raportat cea mai mare fluctuație, la 52% față de 5%).

Pe lângă trecerea la online, am văzut și mai multe magazine de alimente și schimbări semnificative în comportamentul de cumpărare impulsivă:

• 45% dintre consumatori au declarat că intenționează să achiziționeze mai atent, comparativ cu doar 7% anterior (în Spania acest lucru a crescut la 53%, față de 4%).

• În general, mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate și-au schimbat comportamentul în ceea ce privește cumpărăturile neplanificate și aceste schimbări au fost destul de polarizate, 28% raportând achiziții impulsive mai mici (până la 40% în Grecia), și 23% raportând mai mult (până la 39% în România).

Consumatorii sunt mult mai chibzuiți

Cumpărătorii din întreaga Europă au fost afectați financiar de pandemia COVID-19, cu o treime (34%), dintre cei cărora și-au pierdut parțial sau total venitul, iar mai mult de jumătate au raportat dificultăți în a face ca banii să dureze până la sfârșitul lunii. Nicio surpriză, atunci că sondajul arată că mai mulți cumpărători verifică întotdeauna prețurile și trecerea la alimente/mărci mai puțin costisitoare. Constatări cheie:

• Toate țările au arătat o tendință marcată spre achiziționarea de alimente ieftine: în general 27% cumpără mai mult, față de 9% făcând contrariul (cel mai pronunțat în Spania la 35% față de 4%).

• În concordanță cu acest lucru, a existat un declin peste tot în numărul de achiziții de produse alimentare scumpe; în general 30%, față de 15%-creșterea acestor achiziții. (Spania, Polonia și Grecia prezintă cea mai mare scădere a achizițiilor scumpe și Franța cea mai mare creștere).

• Consumatorii au raportat că au cumpărat mai multe mărci necunoscute, în general cu 22% mai mult, față de 12% mai puțin, cu o creștere netă în România (Marea Britanie arătând cea mai mare schimbare, la 30%, față de 7%).

• În același timp, a existat, de asemenea, o creștere generală a numărului de cumpărături de mărfuri de marcă dar împărțirea a fost mai strânsă aici, 18% cumpărând mai mult, față de 13% mai puțin.

• Aproape o treime (32%), din totalul consumatorilor au declarat că acum verifică întotdeauna prețurile chiar și la produsele alimentare mai ieftine, comparativ cu 13% anterior, (Grecia fiind cea mai mare la 39% față de 12%).

• Cu toate acestea, mulți oameni încă se mai delectează cu delicii gustoase și delicatese: în general 26% fac asta mai mult, în timp ce 21% o fac mai puțin. (Cu 34% mai mult și cu 11% mai puțin în Marea Britanie).

Consumul a crescut

În general, vedem consumatorii care raportează un consum mai mare, în aproape fiecare categorie, întrucât blocajele COVID-19 și creșterea numărului de lucrări la domiciliu, în Uniunea Europeană, au condus oamenii să petreacă mai mult timp acasă și au afectat comportamentele alimentare și alegerile alimentare:

• Categoriile care au prezentat cele mai mari creșteri au fost fructele (consumul a crescut cu 32%, față de 9% în scădere) și legumele și leguminoasele (creșterea cu 27% față de scăderea cu 8%).

• Următorul a fost făina; toate țările au raportat o creștere a consumului, cu 27% în general, spunând că au consumat mai multă făină (față de 9% mai puțin). În Italia, aproape jumătate (49%), au consumat mai multă făină (față de 7% mai puțin).

• Între timp, 24% au declarat că au consumat mai multe produse lactate (comparativ cu 6% mai puțin), iar în Spania o treime (33%), au folosit mai multe produse lactate (comparativ cu doar 3% mai puțin).

• Utilizarea ierburilor și a condimentelor a crescut peste medie, dar nu la fel de mult ca ciocolata și dulciurile (cu 28% mai mult față de 13% mai puțin) și chipsurile și gustările (cu 28% mai mult față de 16% mai puțin).

• Toate țările au raportat o creștere a consumului de păsări de curte (în general cu 21% mai mult, față de 10% mai puțin), în timp ce peștele a avut un consum mai mixt (cu 19% mai mult, față de 15% mai puțin), iar consumul de carne a crescut o cantitate mică peste tot, în afară de Franța și Germania (cu 19% mai mult, față de 15% mai puțin).

• Alcoolul a fost una dintre cele două categorii care au arătat o scădere generală a consumului. În total, 24% au raportat că consumă mai puțin alcool, comparativ cu 20% care consumă mai mult, dar această tendință a fost inversată în Marea Britanie, Finlanda și Suedia și, în general, în grupa de vârstă 18-35 de ani.

• Cealaltă categorie care a înregistrat o scădere generală a consumului a fost aceea a alimentelor de uz convenabil (26% au raportat mai puțină utilizare, față de 22% mai mult), dar comportamentul a fost destul de polarizat: în Grecia 46% au folosit mai puțin (vs 21% mai mult), dar consumul a crescut în Marea Britanie, Finlanda, Germania și România.

Mai multă atenție acordată ambalajelor

În general, odată cu pandemia de COVID-19, oamenii au acordat mai multă atenție modului în care sunt ambalate alimentele și informațiilor de pe ambalaj legate de igienă, prospețime, aditivi și durabilitate. Constatări cheie:

• În general, oamenii din fiecare țară raportează o preferință crescută pentru mărfurile preambalate din motive de igienă: total cu 33% mai mult, față de 14% mai puțin. (România cel mai mult cu 49% vs 11%).

• În același timp, observăm o creștere mai mică a persoanelor care caută produse alimentare neambalate durabile sau ambalaje biodegradabile/reciclabile: cu 29% mai mult față de 15% mai puțin.

• Există o tendință de creștere generală pentru ca oamenii să verifice întotdeauna datele de „ambalare / utilizare până” pentru prospețime: cu 36% mai mult, față de 9% mai puțin (Spania 46% față de 5%).

• Și peste tot consumatorii fac mai mult pentru a încerca să evite produsele cu aditivi și conservanți artificiali: total cu 34% mai mult, față de 12% mai puțin (România 47%, față de 14%).

Schimbarea comportamentelor de gătit și de masă

Cu oameni care petrec mai mult timp acasă în toate țările, observăm o creștere semnificativă a numărului de consumatori care se bucură și experimentează gătitul acasă, precum și mesele de uz casnic mai regulate. Constatări cheie:

• În toate țările, oamenii au raportat o creștere a gradului de petrecere a timpului de gătit; în general, 36% au făcut-o, față de 13%, raportând o scădere. În grupul de vârstă 18-35 de ani, 43% au raportat o creștere, deși 17% au spus contrariul (36-55 ani 39% vs 12%; 55+ 29% vs 12%).

• Un număr și mai mare de oameni au raportat că au experimentat mai mult cu rețete noi (în general 39% au experimentat mai mult, față de 11% mai puțin). Aceste tendințe ascendente au fost cele mai pronunțate în Spania, Italia și Grecia și mai puțin în Suedia și Germania.

• Această creștere a gătitului acasă a corespuns cu o reducere generală a consumului de alimente gata preparate; acest lucru a fost adevărat peste tot, dar în Spania, 33%, au folosit mai puțin gătitul acasă, față de 19% mai mult.

• Consumatorii au raportat, de asemenea, o schimbare a orelor destinate gustărilor, mai degrabă, decât după orele de masă stabilite (adevărat peste tot, dar în Marea Britanie, în general, 30% fac acest lucru mai puțin, comparativ cu 19%, mai mult); dar 18-35 de ani au evoluat invers: 30% au crescut gustările peste mese fixe (comparativ cu 25% mai puțin).

• Luatul mesei în familie a crescut peste tot: în total, 29% au raportat acest lucru, mai mult, comparativ cu 12% mai puțin (cea mai mare creștere în Spania, cu 44% față de 7%).

• În general, consumatorii din fiecare țară au considerat că mâncarea și masa au devenit o parte mai importantă a vieții lor sociale (în general 29% au fost de acord, în timp ce 17% au simțit contrariul).

Comportamentul consumatorilor din câteva țări ale Uniunii Europene

Finlanda: Oamenii din Finlanda prezintă în general mai puține schimbări de comportament, jumătate spunând că s-au luptat financiar în timpul pandemiei și 61% au mai mult timp.

Ei nu raportează nicio schimbare generală a mesei, ca gospodărie, și creșteri mai mici în consumul de gătit și produse, decât cea mai mare parte a Europei, deși raportează cea mai mare creștere netă a alimentelor convenabile și o mică creștere netă a alcoolului.

Între timp, 52% au crescut achizițiile în vrac (față de 5% mai puțin), iar cumpărăturile online au crescut semnificativ, împărțind în mod egal între livrare și ridicare. De asemenea, observăm o creștere a cumpărării produselor ambalate din motive de igienă și o scădere a căutării de ambalaje durabile.

Franța: Puțin peste jumătate (52%), dintre consumatorii francezi, raportează mari probleme financiare în timpul pandemiei COVID-19, iar 68% spun că au avut mai mult timp. În general, consumatorii prezintă o creștere ușor sub medie a cumpărăturilor online, a achizițiilor planificate și a achizițiilor în bloc, dar cea mai mare creștere a cumpărării directe de la producători și furnizori (cu 38% mai mult față de 15% mai puțin).

De asemenea, sunt mai predispuși decât cei mai mulți să compare etichetele produselor alimentare și mai puțin probabil să treacă la produse ieftine sau să selecteze produse ambalate din motive de igienă.

Acestea arată creșteri mai mici ale chipsurilor și ciocolatei și 36% au petrecut mai mult timp gătind, cu o reducere netă a consumului de carne (19% consumând mai puțin față de 16% mai mult).

Germania: În Germania, mai puțini oameni raportează că se luptă financiar sau că au timp mai mult, decât în ​​alte părți ale Europei și, de asemenea, observăm schimbări mai mici în comportamentele legate de alimente în timpul pandemiei. Există însî o schimbare semnificativă către cumpărăturile online și mai mult către o planificare atentă și cumpărări în vrac, precum și o tendință moderată către produse ieftine și mărci necunoscute.

În general, consumatorii raportează creșteri modeste ale consumului în majoritatea categoriilor, dar Germania este singurul loc, altul decât Franța, care arată o reducere generală a consumului de carne, cu 17% consumând mai puțin față de 10% mai mult. Un sfert dintre germani spun că au gătit mai mult și 30% au folosit mai puține mese gata.

Grecia: Oamenii din Grecia raportează cea mai mare dificultate financiară din timpul pandemiei (69% cu probleme) și peste trei sferturi (76%) au avut mai mult timp. Aici vedem cea mai mare creștere a cumpărăturilor online, 60% mai mult, față de 7% mai puțin, apelează la cumpărarea în vrac și verificarea întotdeauna a prețurilor, precum și o schimbare notabilă către alimentele mai puțin costisitoare.

Consumatorii greci raportează creșteri semnificative ale consumului de producție, în special fructe, legume și ierburi, dar și cea mai mare creștere a consumului de carne și al doilea cel mai mare pentru ciocolată și chipsuri. Grecia a raportat cea mai mare scădere a consumului de alcool. A fost o creștere mare a gătitului, a încercat rețete și a lua masa împreună.

Italia: Italia a avut un blocaj îndelungat și 63% dintre consumatori declară că se luptă financiar în timpul pandemiei, 80% având mai mult timp decât de obicei. În general, observăm schimbări mari de comportament, inclusiv unele dintre cele mai mari creșteri ale cumpărăturilor online, planificare și cumpărare în vrac, precum și verificarea prețurilor și utilizarea în funcție de date și evitarea aditivilor.

Consumatorii italieni raportează cea de-a doua cea mai mare creștere a consumului de legume și cea mai mare în făină (49% folosind mai mult), plus o scădere puternică a cumpărării de alimente scumpe, dar și cea mai mare creștere a cumpărării mărcilor. Italia este în top trei, pentru mai mult timp alocat gătitului și mâncând împreună, peste jumătate încercând rețete noi și cea mai mare scădere a meselor gata.

Polonia: În Polonia, 53% dintre cei întrebați au declarat că au avut probleme financiare în timpul pandemiei și 66% au avut mai mult timp pe mâna lor. Cumpărăturile online au crescut mai puțin decât media, dar totuși, în mod semnificativ, iar achizițiile în vrac sunt cele mai mari aici. Polonia este printre primele trei țări în ceea ce privește creșterea raportată a achizițiilor și consumului planificat de fructe, lactate și ierburi și condimente.

Consumatorii de aici prezintă una dintre cele mai mari scăderi ale achiziționării de alimente scumpe și sunt singurii care arată o scădere generală a cumpărării mărcilor. Gătitul și gătitul la domiciliu împreună, au crescut în conformitate cu media europeană, iar Polonia arată cea de-a doua cea mai mare scădere a meselor ready-meal (cu 41% mai puțin față de 15% mai mult).

România: Problemele financiare din România au afectat 56% dintre consumatorii români în timpul pandemiei, iar 73% au declarat că au timp suplimentar. Aici observăm creșteri mari ale consumului de produse, în special legume, lactate, carne și păsări, în timp ce consumul de alcool a scăzut cu 33%.

A existat o creștere semnificativă a cumpărăturilor online, a achizițiilor planificate și a achizițiilor în vrac, dar și cea mai mare creștere a cumpărăturilor impulsive (39% mai mult, față de 21% mai puțin).

Cumpărătorii de aici au fost al doilea grup național cel mai probabil să verifice întotdeauna prețurile. Totuși, România a fost singurul loc care a arătat o scădere netă a cumpărării mărcilor necunoscute (în timp ce cumpăra mai multe mărci), iar 49% spun că aleg mai multe produse ambalate din motive de igienă.

Spania: În general, vedem consumatorii din Spania care raportează cea mai mare schimbare de comportament în timpul pandemiei. Nu este surprinzător, având în vedere că aceștia scot cel mai mare scor, pentru că au avut mai mult timp decât de obicei (81%), și s-au situat în primele patru țări cu probleme financiare determinate de pandemia de COVID-19.

Spania a raportat cea mai mare creștere a magazinelor de produse alimentare planificate și livrarea la domiciliu, precum și compararea etichetelor produselor și verificarea prospețimii, plus cea mai mare creștere a consumului în aproape toate categoriile. Peste jumătate dintre consumatorii spanioli au spus că s-au bucurat de mai mult timp gătind și experimentând cu rețete noi și au raportat, de asemenea, cea mai mare creștere a meselor luate împreună, ca gospodărie.

Suedia: Consumatorii suedezi raportează cea mai mică schimbare de comportament în ansamblu, probabil, parțial o consecință a unei abordări mai ușoare de blocare decât alte țări din Europa și mai puține raportări privind luptele financiare în timpul pandemiei. Totuși, observăm o creștere semnificativă a planificării achizițiilor alimentare, a cumpărăturilor online și a cumpărării în bloc.

Au existat mici creșteri nete ale consumului de mese, ca gospodărie, și experimentând rețete noi și o scădere a alimentelor ready-meal consumate și a cumpărării mărcilor. De asemenea, creșterea sub medie a consumului de produse, cu produse lactate relativ ridicate și 30% folosind mai puține alimente convenabile (comparativ cu 17% mai mult).

(Ex-UE) Marea Britanie: În Marea Britanie, puțin peste jumătate dintre consumatori (52 %), spun că s-au luptat financiar în timpul pandemiei, puțin mai bine decât majoritatea țărilor, iar 67% au declarat că au mai mult timp. În ceea ce privește cumpărăturile alimentare, vedem a doua cea mai mare creștere a cumpărăturilor online aici (54%), dar și cea mai mare scădere (14%) și schimbări notabile către magazine planificate, achiziții în vrac și mărci necunoscute.

Consumatorii din Marea Britanie urmează tendința generală de creștere a consumului de produse în majoritatea categoriilor, inclusiv fructe și legume, dar raportează cea mai mare creștere a cerealelor, a alimentelor convenționale, a alcoolului și a gustărilor gustoase. Britanicii gătesc mai mult decât media, dar prezintă și cea mai mare creștere a gustărilor în timpul orelor de masă stabilite.

Gătitul va conta mai mult

În general, oamenii spun că gătitul va conta și mai mult pentru ei, după ce pandemia se va fi încheiat. Constatări cheie:

• 27% spun că a avea timp să gătească mesele va fi mai important în post-pandemie, comparativ cu 5% mai puțin. (Grecia 37% vs 6%; Franța 32% vs 4%, Spania 31% vs 4%, Italia 31% vs 5%).

• 24% spun că a avea abilități de gătit bune va conta mai mult în post-pandemie, comparativ cu 6% mai puțin (cel mai mare în Grecia 31% vs 10% și Spania 29% vs 4%).

• 22% spun că va fi mai important să aibă echipamentul potrivit pentru a face gătitul mai ușor, comparativ cu 6% mai puțin (cel mai mare în România, 32%, față de 4% și Grecia 32% față de 8%).

• 21% afirmă că va conta mai mult să aibă produse rapide și ușor de preparat, dar 10% spun că va conta mai puțin (în Grecia cu 29% mai mult, față de 11% mai puțin, dar în Finlanda 14% față de 11%).

Costul și accesul la alimente vor fi mai importante

În general, oamenii spun că accesibilitatea și accesul la alimente vor conta mai mult în post-pandemie:

• 28% dintre consumatori, în general, afirmă că va fi mai important să cheltuim cât mai puțin pe alimente, față de 9 % care nu sunt de acord (Grecia este cu 39% mai mult, față de 7% mai puțin).

• 32% afirmă că accesul la alimente la prețuri suficient de mici va fi mai important în post-pandemie, față de 4%, care spun că va fi mai puțin important (Grecia din nou, cel mai mare cu 47% față de 3%).

• 30% dintre cei întrebați spun că magazinele alimentare accesibile vor conta mai mult, comparativ cu 3% spunând mai puțin. (Spania 37% vs 2%; Grecia 37% vs 5%; iar România 36% vs 4%).

• 31% spun că ajutorul de la prieteni și familie va fi mai important după COVID-19, comparativ cu 5% care consideră că va conta mai puțin. (Grecia cu 49% mai mult, față de 5% mai puțin).