Crizele succesive din ultimii ani – pandemia, războiul din Ucraina și volatilitatea climatică – au redefinit conceptul de securitate alimentară în Europa. Dintr-o noțiune abstractă de politică agricolă, aceasta a devenit o prioritate strategică, iar termenul „reziliență agroalimentară” capătă astăzi sens economic, social și geopolitic.

Conform Comisiei Europene (DG AGRI, 2024), reziliența sistemelor alimentare înseamnă capacitatea acestora de a rezista și de a se adapta la șocuri majore fără a compromite accesul populației la alimente sigure și accesibile. În prezent, peste 40% din țările membre UE implementează planuri naționale de reziliență alimentară integrate în politicile agricole și energetice.

FAO evidențiază trei piloni esențiali ai rezilienței: diversificarea producției, reducerea dependenței de importuri și digitalizarea fluxurilor agricole. În România, vulnerabilitatea rămâne legată de dezechilibrul structural între fermele mici, cu resurse limitate, și marile exploatații integrate.

OCDE arată că investițiile în logistică, depozitare și procesare locală reduc pierderile post-recoltă cu până la 25% și sporesc siguranța alimentară internă. În plus, cooperarea regională între statele UE devine o condiție-cheie pentru stabilitatea aprovizionării.

MADR a introdus în 2025 un set de măsuri complementare în cadrul Planului Național Strategic 2023–2027, destinate consolidării lanțurilor de aprovizionare și creării de rezerve alimentare regionale. Printre priorități se numără modernizarea centrelor de colectare și stimularea procesării locale.

Potrivit Eurostat, România importă peste 20% din produsele alimentare de bază consumate intern, în special carne procesată, lactate și fructe. Reducerea acestei dependențe devine o chestiune de securitate națională, nu doar economică.

Reziliența alimentară nu înseamnă izolare, ci adaptare inteligentă. Europa post-criză se reconfigurează în jurul principiului „producem local, distribuim inteligent, consumăm responsabil”. România are resursele naturale și potențialul uman necesar – dar trebuie să le transforme într-un sistem sustenabil, capabil să reziste la șocurile viitorului.

(Foto: Freepik)