România va rămâne cel mai probabil cu doar câteva sute de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii, dintr-un total de 4.200 în prezent, acestea urmând să fie din nou evaluate în conformitate cu legislaţia europeană, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. "Am făcut o analiză şi în România funcţionează 4.200 de produse tradiţionale, ceea ce cred că este o glumă proastă. De aceea vrem să le verificăm încă o dată. Eu iniţial am vrut să anulez lista şi să le reacreditez, dar ar fi însemnat să punem oamenii pe drumuri şi să cheltuim bani în plus. Am decis împreună cu Asociaţia Producătorilor Tradiţionali să mergem să le verificăm încă odată pentru că nimeni nu a făcut-o niciodată foarte serios, în conformitate cu legislaţia europeană şi care spune că tradiţional înseamnă că produsele trebuie să aibă un element de tradiţionalitate de cel puţin 25 de ani", a precizat Irimescu. Oficialul MADR a afirmat că se lucrează în acest sens la un proiect de act normativ, care va fi adoptat cel mai probabil înaintea Sărbătorilor Pascale. "Nu cred că trebuie să-l păcălesc pe consumator să plătească 150% pe un produs luat din supermarket, căruia i s-a schimbat eticheta şi care stă în târguri, afară, fără frigider, la 28 de grade Celsius. Eu nu pot să accept aşa ceva. Urmează să adoptăm actul legislativ, care cuprinde aceleaşi cerinţe ca şi cele europene pentru specialităţile tradiţionale, respectiv este menţionat undeva de cel puţin 25 de ani, precum şi identificarea elementului de tradiţionalitate din reţetă sau din metoda de fabricare sau din  materia primă. Nu trebuie să îmi dea reţeta ci doar să îmi spună în ce constă elementul de tradiţionalitate, prin ce se deosebeşte de alte produse similare, deoarece orice ţăran la ţară face produse în casă. Iniţial, un produs era declarat tradiţional dacă, de exemplu, nea Gheorghe din Maramureş zicea că are un produs tradiţional, se ducea la judeţ şi depunea dosarul, primea ok-ul şi pe urmă venea la Bucureşti şi i se recunoştea la minister că este tradiţional", a explicat Achim Irimescu. După adoptarea actului normativ, reprezentanţii MADR împreună cu cei ai asociaţiei de profil vor începe verificarea şi vor păstra pe listă doar produsele veritabile tradiţionale, ceea ce ar putea reduce de câteva ori numărul acestora. "După ce se adoptă actul normativ, sper până în Paşte, va merge un reprezentant de la MADR şi doi de la Asociaţia Producătorilor Tradiţionali în control pentru că şi ei au tot interesul să nu apară alte produse pe listă, ci doar acelea veritabile. Părerea mea este că în niciun caz nu vor rămâne mai mult de câteva sute de produse. Nici afara nu sunt foarte multe produse tradiţionale, poate doar cu indicaţie geografica sau cu denumire de origine. Italia de exemplu are 1.400 de produse recunoscute la nivel european. Noi ne mişcăm foarte greu şi avem deocamdată doar magiunul de Topoloveni, recunoscut la nivel european şi am mai intrat pe filieră cu cârnaţii de Pleşcoi. Nu am reuşit să facem nimic cu salamul de Sibiu pentru că este o dispută legată de cine îl fabrică. Pot să mai dau exemplul cu cozonacul Kurtos Kolacs. Am vorbit cu ungurii de peste graniţă care ne-au zis că ne lasă să-l protejăm noi în UE şi încă nu s-a învrednicit nimeni să o facă pentru că nu poate o persoană ci o asociaţie", a mai adăugat secretarul de stat în MADR. Dinamica înregistrării produselor tradiţionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la un total de 4.124 la finele semestrului I din 2012. Potrivit MADR, acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară. Cele mai multe produse, în număr de 1.474, erau cele din lapte şi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne şi produse din carne. De asemenea, produsele de morărit şi panificaţie înregistrate sunt în număr de 715, băuturi alcoolice - 270, conserve legume-fructe - 172, peşte şi produse din peşte - 30,  miere - 20, grăsimi vegetale - 6, iar altele - 26. Deşi există o diversitate de produse alimentare înregistrate la MADR, deocamdată în România există un singur produs recunoscut şi protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni, pentru alte două produse fiind avansate documentaţiile în vederea obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. Încă nouă produse potenţiale de a dobândi protecţie comunitară sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran (Braşov), telemea tradiţională de Ibăneşti (Mureş),  Brânză de Gulianca (Brăila), Virşli de Brad (Hunedoara). (Mai multe, pe www.antenasatelor.ro)