1 ianuarie 2013 a fost un moment deosebit de important pentru industria de creștere a porcului din UE deoarece a reprezentat data limită până la care fermierii puteau să-și adapteze condițiile de creștere în conformitate cu noua legislație pentru bunăstare. Mulți fermieri au înțeles să-și modernizeze tehnologia de creștere, o parte a considerat noile reguli prea costisitoare și au renunțat la afacere iar o parte nu a întreprins nimic în acest sens. Dacă pentru lățimea fantei grătarului folosit în sectorul de îngrășare, femierii au găsit înțelegere și s-a obținut o derogare din partea Comisiei de la 18 mm la 21 mm în ceea ce privește menținerea scroafelor în boxe de gestație individuală termenul a rămas neschimbat – maxim 28 zile. La întâlnirea Consiliului pentru Agricultură  al UE din februarie, s-a prezentat situația la zi a statelor membre, în ceea ce privește implementarea noilor reguli de bunăstare: numai 10 state (printre care și România) îndeplinesc noile standarde de bunăstare iar celelalte 17 au în continuare neconformități. Germania, Franța, Cipru și Portugalia au un procent de conformare mai mic de 75%, Belgia, Grecia și Irlanda mai puțin de 90%. Aproximativ 25% din cele 13 milioane de scroafe existente în UE sunt întreținute în neconcordanță cu noile reguli. La finele lunii februarie vor fi trimise avertizări privind începerea procedurii de infringement împotriva statelor ce nu respectă noua legislație. Există și abordări naționale ale problemei cum ar fi cea a ministrului agriculturii din Irlanda, dl Simon Coveney, care a re-prelungit termenul limită de conformare a fermierilor de la sfârșitul lunii ianuarie 2013 până pe 2 aprilie 2013 considerând că „ există câțiva fermieri care mai au dificultăți în a se conforma și pe care dorește să îi sprijine prin această ultimă extensie”  www.agriculture.gov.ie . Țări, precum Marea Britanie, adoptă însă o poziție fermă împotriva statelor ce nu îndeplinesc 100% din cerințe iar organizația profesională a fermierilor susține că va protesta energic împotriva oricărui import de carne de porc din astfel de țări justificând că termenul de 10 ani pentru conformare a fost unul suficient de generos. Acest demers privat este susținut și de către guvernul britanic care nu dorește ca producătorii interni să fie concurați în mod neloial. În altă ordine de idei, autoritățile europene manifestă o anumită deschidere către piața americană a cărnii de porc, deschidere care s-a concretizat în această lună într-o măsură adoptată de Comisia Europeană ce va permite importul de porci vii din SUA, atât pentru reproducție cât și pentru producție. Astfel, SUA au fost adăugate pe lista statelor non UE (Anexa 1 a Regulamentului UE 206/2010) cărora li se permite exportul de porci vii. Această deschidere a fost prefațată de declarații publice ale oficialilor europeni care susțineau deschiderea pieței europene chiar și pentru importul netaxat de carne de porc din țări americane. Nu ar fi o problemă atât timp cât carnea importată ar fi obținută în minim aceleași condiții ca cele impuse fermierilor europeni. Industria de profil din România ia parte, la rândul ei, la toate provocările globale ale industriei adăugându-le și pe cele cu caracter autohton. Interdicția la export a cărnii de porc deși au trecut 6 ani de la ultimul focar de PPC și aproape 2 ani de la instalarea Sistemului Canalizat, fără incidente – dl Leon Proca publica în 1931 un studiu numit “Problema agriculturii românești” în care arăta că în anul 1928 România a exportat 404.758 porci! O altă provocare este identificarea de fonduri pentru finanțarea măsurii 215 ce prevede asumarea de standarde superioare de bunăstare pentru animale, implicit o carne mai sigură pentru consumatori.  În prezent, se asigură finanțare doar pentru primul an deși fermierii au fost nevoiți să își asume măsura pentru 5. În situația în sunt suficienți bani în PNDR, aferenți altor măsuri ce nu s-au epuizat, Autoritatea de Management ar trebui să depună tot efortul pentru a dirija banii către această măsură extrem de importantă pentru producătorii și consumatorii români de carne de porc și pasăre.  Creearea unei strategii de refacere și susținere a industriei deoarece încă se importă aproximativ 40% din carnea de consum și peste 1 milion de purcei pentru îngrășat. Este absolut necesară elaborarea unei strategii multianuale pentru o industrie ce producea în trecut 11 milioane de porci/an iar astăzi numai 5 milioane, o strategie care să depășească spectrul politic și să întărească o industrie cu un potential probat în timp. Dincolo de perspectiva istorică pe care un astfel de angajament o crează,  MADR trebuie să realizeze și impactul socio-economic exceptional deoarece se prognozeazăformarea unei piețe de aproximativ 1 mld euro.  Există mai multe modele de inspirație cum ar fi Planul Strategic Australian de dezvoltare 2010 – 2015 sau cel Irlandez pentru 2008 – 2015 etc, dar cu certitudine ar trebui cooptată și  Asociația Română a Crescătorilor de Porci în elaborarea acestui plan. De salutat creearea Confederației “Pro Agro”, organism afiliat Copa Cocega,  prin care interesul fermierilor români va fi reprezentat la masa discuțiilor și deciziilor europene. Dr. ing. Cătălin LăpușteDirector Divizia SuineGrup Carmistin