News

163

Proiectul canalului Siret-Bărăgan, în suspensie

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Investiţia care ar elimina dependenţa României de importurile de cereale şi legume este cartoful fierbinte cu care jonglează patru miniştri. Deşi ar fi o mană cerească pentru România şi ar putea genera plus valoare în agricultură de 120 de milioane de euro pe an, iar oficialii îl declară prioritate naţională, canalul Siret - Bărăgan este un copil al nimănui, cât timp instituţiile implicate nu iau taurul de coarne, se afirmă în Evenimentul zilei. "De canal se ocupă, în principiu, trei ministere, dar pe viitor va trebui să se facă un proiect de gestionare şi de parteneriat public-privat pentru Canalul Siret-Bărăgan. Eu consider că ministrul Dan Şova este cel mai în măsură, este un proiect mare", ne-a explicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, ne-a spus că Apele Române şi ministrul delegat al Marilor Proiecte se ocupă de Canal. Numai că ministrul Marilor Proiecte a explicat, pentru EVZ, că nu gestionează această investiţie. "Canalul este la Ministerul Agriculturii", ne-a declarat Dan Şova. Ministerului Agriculturii (MADR) îi revine partea legată de sistemele de irigaţii care vor fi conectate la canal. Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională "Apele Române", se ocupă de construcţia propriu- zisă a canalului. Componenta de transport este la ministerul de resort. În prezent, se realizează studii privind posibilitatea ca lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să fie finanţate cu fonduri europene, prin alocarea financiară pe 2014-2018, a spus Lucia Varga. Fostul secretar de stat în MADR Adrian Rădulescu susţine însă că dosarul a fost finalizat însă înainte ca Daniel Constantin să fie numit ministru, deci ar fi trebuit să fie deja pe masa celor de la Bruxelles. Potrivit surselor EVZ a existat într-adevăr un dosar, dar "s-a pierdut pe sus". S-a considerat că, oricum, nu sunt bani. România nu are bani să asigure cofinanţarea, ne-a declarat şi purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Cătălina Brăgaru. Totodată, sursele EVZ susţin că s-au făcut studii de prefezabilitate încă din 2003, iar oficiali din China, Statele Unite, Israel, Suedia şi Emiratele Arabe bat la uşa cabinetelor miniştrilor de resort pentru a investi în construcţia canalului şi a sistemelor de irigaţii. Investitorii chinezi şi americani s-ar fi "uitat, au analizat şi au plecat".(Mai multe, pe www.evz.ro)

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2