Virusul PRRRS se replică în macrofagele alveolare pulmonare, celulele dendridice din amigdale, limfonoduli, timus, splină, plăci Peyer, ficat, rinichi, cord. Diagnosticul de certitudine se realizează prin izolare virală sau, recent, prin utilizarea testului PCR (detecţia genomului viral in probele biologice).   Supravegherea efectivelor porcine de reproducție     Testele serologice, bazate pe detecţia anticorpilor faţă de virus, realizate prin metode imunoenzimatice şi testele de imunofluorescenţă, directă sau indirectă, sunt utilizate în programele de supraveghere a efectivelor porcine de reproducţie. Indiferent de testul utilizat, pot fi înregistrate erori de diagnostic datorate variabilităţii antigenice şi genetice (virusul PRRS fiind se pare virusul cu cea mai înaltă rată de mutageneză, de   10-2 /situs / an, faţă de alte virusuri ARN, la care evoluţia înregistrează indici de 10-3 / situs / an; Laboratorul de referinţă OIE, Canada, nu a stabilit încă un protocol de diagnostic genetic standardizat). În ceea ce priveşte combaterea şi controlul bolii, în zonele cu prevalenţă ridicată, şansele de eliminare a infecţiei sunt minime.   Nici una dintre metodele de eradicare utilizate (depopularea secvenţială a adăposturilor, înţărcare precoce, cu transfer în alte adăposturi, vaccinare) nu a dat rezultate pozitive în totalitate. Vaccinurile inactivate existente nu conferă protecţie decât asupra manifestărilor de reproducţie, iar cele vii doar asupra manifestărilor respiratorii. Virusul PRRS / infecţiile asociate acestuia fac obiectul unor cercetări intense. Tulpinile tip EU nu induc manifestări respiratorii in infecţii unice. Nivelul răspunsului mediat celular (evidenţiat prin detecţia gIF) protejează faţă de manifestările respiratorii în cazul tulpinilor NA. În răspunsul imun la nivelul ţesutului pulmonar, un rol major îl au limfocitele T citotoxice.   Acțiunea limfocitelor T citoxice   În model celular, s-a constatat că limfocitele T citoxice induc apoptoză, iar în model animal s-a înregistrat creşterea citokinelor pro-inflamatorii (IFNa şi TNFa), asociată unui aspect sever al leziunilor pulmonare. Numeroase studii sunt dedicate tehnicilor de detecţie și epidemiologiei moleculare, pentru determinrea prezenţei concomitente, în anumite regiuni a ambelor tipuri virale, absenţa clusterilor pe criterii geografice sau temporale, ca şi corelaţia negativă între evoluţia genetică a virusului și presiunea selectivă datorată vaccinărilor).   Acest lucru aruncă o lumină cu privire la dezvoltarea sistemului imunitar la purcei, în urma vaccinării împotriva PRRSV. Trei aditivi pentru hrana animalelor nu au avut efecte asupra răspunsurilor imunității în cazul porcilor. Potrivit unui studiu publicat recent în ”Livestock Science”, sub coordonarea lui S.Speiser, au fost testați aditivi pentru hrana animalelor, pentru a analiza impactul acestora asupra vaccinării cu PRRSV.   Niciun efect al aditivilorAutorii acestui studiu au detectat celule T citotoxice și interferon specific celulelor producătoare γ, ca răspuns la imunizare, dar nu s-a observant niciun efect al aditivilor pentru hrana animalelor, în aceste condiții. Studiul a adăugat informații suplimentare despre dezvoltarea sistemului imunitar al  purceilor. Răspunsul imun al purceilor, la o vaccinare împotriva virusului porcin de reproducere și respiratorii Sindromul (PRRSV), a fost testat după hrănirea cu diferiți aditivi pentru hrana animalelor. Studiul cercetătorilor a inclus patru grupuri de 10 purcei și a durat 39 zile. Aditivii pentru hrana animalelor au fost adăugați la o dietă de control. Substanțe testate au inclus:

• un preparat de drojdie autoliză de Saccharomyces cerevisiae la 0,2 la sută;
• colostru de bovine uscat la 0,9 la sută;
• probiotice Bacillus cereus var. toyoi NCIMB 40112 la 109 unități formatoare de colonii per kg dietă.

  Purceii în vârstă de trei săptămâni au fost vaccinați împotriva PRRS-Virus, s-au luat probe de sânge înainte de vaccinare și după 21 și 35 de zile după vaccinare pentru Hemoleucograma, citometrie în flux pentru fenotipul de diferite subgrupuri de limfocite în sângele periferic, măsurarea anticorpilor IgG specifici și analiza ELISpot pentru a detecta interferon specific producătoare γ limfocite. De precizat că performanța animalelor nu a fost afectată de dietele experimentale. Parametrilor hematologici și Hemoleucograma au afișat modificări dependente de timp, dar nu s-au observat efecte legate de furaje. Analiza markerilor de suprafață a limfocitelor exprimate a arătat schimburi dependente de timp distincte, dar care nu au avut efecte dietetice.   Parametri la nivelul celulelorCompusul CD4-CD8α + celule atins cele mai înalte niveluri în ziua de 21 după vaccinare și a scăzut ulterior (P = 0,037), celulele CD2 + CD5- au scăzut în toate grupurile până în ziua 35 (p <0,001). Celule CD2 + CD5 + au fost determinate la nivel constant în timpul perioadei de observație, în timp ce CD2-CD5 + a scăzut în ziua de 21 (P = 0,039) și CD4 + CD8α. Celulele s-au diminuat în timp (p = 0,003). CD4 + CD8α + celule pozitive duble decorate au crescut, dependent de vârstă, în toate grupurile (p = 0,006), dar CD21 + celule și CD14 + celule nu au fost afectate de vârstă. Creșterea nivelurilor de IgG specifice au fost determinate (P <0,001), dar efectele de grup nu au putut fi demonstrate ca pentru celulele T interferon γ-producătoare. Astfel, potrivit grupului de cercetători, dezvoltarea sistemului imunitar la purcei pare să urmeze un tipar dependent de timp tipic, iar lipsa de efecte dietetice asupra răspunsului imun în acest proces ar putea fi din cauza unei diete echilibrate dar și a unor condiții sanitare adecvate. (Referințe: Speiser S., L. Scharek-Tedin, A. Mader, A. Saalmüller, W. Gerner, K. fel, K. Stadler și J. Zentek. 2015; Acest articol va apărea în ediția 32 a revistei Fabrica de Carne)