În lumea dezvoltată, devine din ce în ce mai greu să obțineți forță de muncă pentru a face unele dintre sarcinile mai puțin plăcute din fermele de păsări de curte, iar unii susțin că o modalitate cheie de îmbunătățire a bunăstării păsărilor este îmbunătățirea cantității de monitorizare a mediului care are loc la fermă. Iată, aici, examinat de către PoultryWorld, un proiect pentru a dezvolta un dispozitiv robotizat destinat fermelor de păsări, luând în considerare câteva alternative care sunt deja pe piață.

Robotul, un ajutor de neprețuit

Robotica ar putea oferi producătorilor de păsări de curte o modalitate de a reduce dependența de forța de muncă și de a îmbunătăți monitorizarea mediului în interiorul adăposturilor. Dispozitivele automate care patrulează unitățile de păsări de curte, care mențin păsările în mișcare și măsoară datele la nivelul lor, devin din ce în ce mai frecvente.

Un astfel de exemplu este RoboChick, un dispozitiv modular dezvoltat în parteneriat cu universități și industria avicolă din Marea Britanie. Proiectul, care a fost supus acum unui test pe o fermă comercială, și își propune să îmbunătățească controlul păsărilor, potrivit Theo Demmers de la Royal Veterinary College (RVC).

El a lucrat la proiect încă de la începuturile sale și spune că, în timp ce un crescător poate inspecta o hală de pui de carne, este imposibil pentru el să monitorizeze păsările individuale. În plus, fermele moderne folosesc doar o mână de senzori,  pentru a monitoriza mii de animale.

”A fost bine acum 20-30 de ani, dar în zilele noastre avem magazii cu 55.000 de păsări și încă mai folosim trei, poate cel mult patru senzori de temperatură și poate doi senzori de umiditate. De asemenea, aceștia nu sunt întotdeauna amplasați la nivelul păsărilor”, spune Demmers.

De la concept, la dovadă

Așadar, din necesitate s-a născut un concept de construire a unui dispozitiv care poate monitoriza păsările în mod constant, la nivelul lor, fără nicio perturbare. Pe măsură ce proiectul s-a dezvoltat, s-au implicat mai mulți parteneri, iar astăzi, un consorțiu care include RVC, Universitatea Harper Adams, compania agricolă comercială Applied Poultry și producătorul de robotică Ross Robotics, lucrează la proiect. Rezultatul a fost RoboChick. Realizarea a venit după mici încercări la fermă, pentru a determina un design de bază al unui dispozitiv care ar putea monitoriza comportamentul și mediul păsărilor fără a le afecta negativ comportamentul.

Primul proces de verifiare a fost derulat la o fermă comercială cu un dispozitiv simplu, care avea o carcasă de carton care permite modificarea ușoară a poziției. O problemă identificată timpuriu a fost că păsările au fost uimite de prezența din față a robotului și s-au îndepărtat destul de mult din drum, în timp ce se apropiau și au lăsat o urmă lungă în spatele acestuia.

Dar, un studiu ulterior, efectuat la RVC, a sugerat că, dacă un robot a funcționat în mediul păsărilor încă din prima zi, problemele cu reacțiile de mirare și de evitare au dispărut, deoarece erau obișnuite cu prezența sa.

În acest proces, care a reprodus o unitate comercială pentru puii de carne, la o scară mai mică, domnul Demmers spune că puii erau curioși de robot și ”păreau să imprime robotului un anumit traseu”; atât de mult, încât designul a fost modificat,  pentru a împiedica păsările să sară pe dispozitiv și să-l călărească.

Încercări la fermă

În urma primei recolte de păsări crescute într-o unitate de testare universitară, a fost proiectat un studiu cot la cot, într-o altă hală pentru pui de carne. Aici au intrat Applied Poultry și directorul său executiv David Speller, oferind roboți în două hale: unul, în hala care găzduise cel mai recent RoboChick și unul unde nu mai fusese introdus, pentru comparație.

De-a lungul acelei verificări, dispozitivul RoboChick a efectuat în fiecare zi câte două circuite ale halei de probă, într-un traseu spiralat, de-a lungul așternutului. De fiecare dată, a durat câte două ore, pentru a face acest lucru.

În comparație cu controlul de la sfârșitul experimentului, a fost raportată o creștere de 2,9% a conversiei furajelor din hala cu roboți, și cu 18,7% mai puține păsări respinse, comparativ cu hala de control. Speller spune că a simțit că mișcarea păsărilor a făcut diferența: ”Cred că această îmbunătățire a FCR se datorează îmbunătățirii uniformității. Aproape fiecare specie are un mod de a fi agresiv, într-un mod vizual, și bănuiesc că puii de carne sunt la fel. Poate că robotul doar rupe această poziție dominantă, permițând mai multor păsări să obțină hrană și apă”.

Ne-am aștepta la mai multă activitate și mișcare, dar asta ar fi rău pentru conversia hranei, dar perturbarea robotului permite de fapt păsărilor mai mici să primească hrană și apă. Speller adaugă:

”Nu putem replica ce poate face robotul. Este acolo tot timpul, pare mai puțin agresiv, se obișnuiesc, este o agitare ușoară pentru păsări”. RoboChick caută acum mai mulți parteneri care să desfășoare mai multe teste comerciale, pentru a-și dezvolta designul, în vederea lansării sale comerciale.

Și alții sunt pe același drum

Dar și alte companii de roboți urmează același drum. De exemplu, Octopus Scarifier este construit de firma franceză de robotică Octopus Robots. Este o mașină autonomă, concepută pentru aerarea gunoiului de păsări de curte, precum și pentru monitorizarea măsurilor de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea, nivelurile de amoniac și luminozitatea vărsatului.

Compania spune că, în cazul aerării gunoiului, acest lucru poate ajuta la reducerea unor boli precum aspergiloza, pododermatita, arsurile la jonc și leziunile de piept. Dispozitivul funcționează automat și poate funcționa 24/7, cu o unitate de încărcare amplasată în hala de păsări, la care se poate întoarce, atunci când bateriile se descarcă.

La rândul său, Spoutnic este un dispozitiv robotizat mai mic decât mulți alții de pe piață și este conceput pentru a menține păsările active în halele pentru pui, ceea ce încurajează utilizarea cuibului mai eficace.

Compania spune că dimensiunea sa mică o face manevrabilă în jurul adăpostului de păsări, iar robotul este capabil să abordeze gunoiul neuniform. Evită automat obiectele, cântărește 10 kg și are o baterie de opt ore. Mașina are șase setări de viteză, de la lent, la rapid, care pot fi selectate în funcție de faza de antrenament a efectivului. Acest robot este realizat de firma franceză Tibot.

Ultimul exemplu, ChickenBoy, provine de la firma spaniolă Faromatics SL. ChickenBoy adoptă o abordare ușor diferită a automatizării. Acesta este suspendat de tavan, în adăposturile de păsări și monitorizează condițiile adăpostului de sus.

Dispozitivul este suspendat deasupra păsărilor și folosește camere foto și alți senzori, pentru a măsura problemele vizuale, cum ar fi animalele căzute sau gunoiul slab, poate măsura nivelurile sonore și alte variabile de mediu, cum ar fi temperatura, viteza aerului sau CO2. Așadar, iată că și pentru avicultură, robotizarea înseamnă viitorul.