Teleormanul, unul dintre cele mai mari bazine cerealiere ale ţării, cu o suprafaţă de peste 450.000 de hectare de teren arabil de cea mai bună calitate, a devenit, graţie partidelor aflate la putere în ultimii 23 de ani, unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării. Înainte de 1989, de pe însoritele plaiuri teleormănene plecau la export anual cantităţi foarte mari de cereale şi produse procesate din carne, lapte, legume şi fructe, zeci de mii de tone de îngrăşăminte chimice, câteva milioane de rulmenţi, instalaţii electrice de automatizare, tricotaje, covoare, produse ale industriei textile. Astăzi, Teleormanul nu mai exportă decât cantităţi nesemnificative de rulmenţi, îngrăşăminte chimice şi panouri electrice, singurul capitol la care judeţul nostru se înscrie printre fruntaşi fiind cel al cerealelor neprelucrate, din care câştigă nu producătorii, ci marile corporaţii internaţionale. O ştire de ultimă oră se referă la faptul că în luna septembrie a.c. reprezentanţii Comisiei Europene vor veni în România să verifice activitatea crescătorilor de porcine şi a stabili dacă fermierii din ţara noastră îndeplinesc condiţiile necesare pentru a putea fi reluat exportul la carnea de porc. Vizita vine după ce în anul 2009 exportul de carne de porc din România a fost interzis, datorită apariţiei în unele judeţe ale ţării a focarelor de pestă porcină. Măsurile de eradicare a pestei porcine se pare că au dat rezultatele scontate, astfel încât oficialii de la Bruxelles să ia în discuţie o posibilă reluare a exporturilor pe piaţa intra-comunitară. Din păcate, o asemenea vizită a oficialilor europeni nu are nicio importanţă pentru fermierii din judeţul nostru, producţia de carne de porc obţinută în complexele de porci de la Salcia şi în fermele de la Ţigăneşti, Scurtu Mare şi Deparaţi neajungând nici măcar pentru consumul local. De reamintit faptul că înainte de 1989 în Teleorman existau nouă Asociaţii Economice Intercooperatiste pentru Creşterea şi Îngrăşarea Porcilor, între care şi cele de la Salcia, Smârdioasa, Scrioaştea, Zimnicea, Bujoru, Alexandria, Lisa şi Lunca, dar şi peste 50 de ferme de porci în unităţile de stat şi cooperatiste, pe total judeţ, în fiecare serie de creştere, fiind peste de 220.000 de porci. Cel mai mare abator de tăiere şi prelucrare a cărnii de porc din zona de sud a ţării, existent la Poroschia, unitate agreată din punct de vedere sanitar-veterinar chiar şi de către ţările occidentale, lucra la foc continuu, asigurând carne procesată pentru intern, dar şi mari cantităţi pentru export, bună parte din producţie fiind preluată de NATO. Oportunitatea oferită României pentru reluarea exportului de carne de porc pe piaţa intracomunitară nu este valabilă şi pentru fermierii din judeţul nostru, pentru că Teleormanul a ieşit de mult de pe harta marilor producători de carne de porc. Dintr-unul dintre marii exportatori din ţară de carne de porc, Teleormanul a devenit azi importator net, firmele de procesare a cărnii folosind carnea adusă din ţările occidentale. Din această toamnă, vor putea fi reluate exporturile de carne de porc şi către China, pe o piaţă imensă. Sunt oportunităţi foarte mari, numai că fermierii din Teleorman găsesc că e mai simplu să producă cereale pe care, din păcate, sunt nevoite să le valorifice la preţuri foarte mici, decât să crească animale, dat fiind faptul că munca în zootehnie este foarte complexă şi de durată, lucrându-se, cum se spune, la foc continuu. (ziarulmara.ro)