234
Vizitele inopinate ale doamnei Monica Anisie, ministrul Educației, la câteva școli din mediul rural din județul Ialomița au meritul de a releva, încă o dată, deficiențele sistemului de învățământ. Din păcate, rezultatele nu se reflectă bine nici asupra administrației, fie ea centrale sau locale. Aplaudăm inițiativa ministrului de a vedea pe viu situația dramatică reală cu care se confruntă copiii care merg la școlile de la țară. Așteptăm însă și un plan de măsuri bazat pe o analiză la zi a situației școlii din mediul rural. În acest sens, prioritățile sunt binecunoscute și au fost formulate adesea atât de către Fundaţia World Vision România, cât și de alte organizații neguvernamentale și experți independenți: accesul copiilor la o toaletă decentă, curată și sigură este un drept la fel de important ca și alimentația echilibrată, odihna sau educația. Conform obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate de România în fața ONU, până în 2030 trebuie eliminate toate toaletele care nu corespund normelor sanitare. Nu mai putem continua așa, cu copii care nu se pot spăla pe mâini pentru că nu au unde, cu toalete fără încălzire, neracordate la utilități, focare sigure de răspândire a bolilor. Nu mai putem continua cu ore de curs la care copiii trebuie să poarte papuci ca să nu aducă noroi de la toaleta din fundul curții și „ca să nu se umfle parchetul”. Atunci când parchetul, mobilierul sau alte obiecte contează mai mult decât sănătatea copiilor, este limpede că trăim într-o societate defectă. Nu mai putem continua așa, cu jumătate din școlile care trebuie să aibă autorizație ISU funcționând fără să o aibă. Nu mai putem merge înainte cu 170 de școli în clădiri cu risc seismic. Din diferite motive – dezinteres sau lipsa competenței administrative, nici autoritățile publice locale nu își îndeplinesc obligațiile față de copiii din comunitățile rurale. Deși Guvernul a alocat fonduri pentru construcţia de grupuri sanitare în 857 de unităţi de învăţământ, doar 595 de unități le-au și accesat. Este absolut necesar ca autoritățile locale să își asume obligația de a le oferi condiții cel puțin decente copiilor care învață la școlile din mediul rural. Deși primăriile sunt independente față de autoritățile centrale, prioritățile stabilite la nivel central trebuie sa fie asumate și la nivel local, iar acest lucru trebuie monitorizat și corectat acolo unde este nevoie. Există multe situații care demonstrează cum se pot face aceste lucruri dacă autoritățile, ONG-urile și sectorul privat se pun de acord să lucreze împreună pentru binele copiilor. Recent, organizația World Vision a reabilitat școala gimnazială din Malu Roșu (jud. Ialomița), cu sprijinul partenerilor de la Omniasig. Inițiativa a debutat în toamnă, copiii fiind mutați temporar la Liceul din Armășești până la finalizarea lucrărilor. Cu fonduri oferite de Omniasig, World Vision a contractat o firmă de construcții și materialele pentru lucrările majore: izolare, zugrăvirea interioarelor și a exteriorului, montarea de instalații sanitare și recompartimentarea toaletelor, montarea de planșe în laboratoare etc. În decembrie 2019, o echipă de peste 30 de voluntari ai Omniasig au venit să facă o curățenie generală, să vopsească grilajul de la intrarea în școală și să monteze o parte din mobilierul de clasă. Acolo unde există voință, se poate. Altfel nu se mai poate.